1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Albian inferior-mediu.
4. Sinonimie: “Gresia de Chiciu (Călăraşi)” (Muţiu, 2004, p. 19); “The Chiciu Formation” (Avram et al., 1996, p. 24; Muţiu, 1997, p. 93); “Chiciu Member” (Muţiu, op. cit., p. 89).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Debarcaderul Chiciu, la est de Călăraşi, jud. Călăraşi (Avram et al., 1996, p. 4, fig. 1). Coloanele stratigrafice tip au fost stabilite de Muţiu (2004, p. 19) în forajele de-a lungul malului stâng al Dunării, între Chiciu şi Bala; (ii) La vest de Bucureşti, în zona Băcăleşti-Cârligaţi; Harta geologică 1:200,000, foaia 45-Călărași, caroul d2 (Bandrabur, 1966; Bandrabur et Patrulius, 1967); Harta geologică 1:50,000, foaia 179d-Ostrov (Avram et al., 2015).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Muţiu (2004, p. 19) litologia formaţiunii include gresii glauconitice, gresii marnoase şi marne siltice cu amoniţi. După Avram et al. (op. cit., p. 24) formaţiunea a fost cercetată în foraj pe o grosime de circa 100 m. Litologia formaţiunii cuprinde gresii marnoase fine, cu intercalaţii de silturi marnoase cu amoniţi; (ii) In zona de la vest de Bucureşti (Băcăleşti-Cârligaţi) formaţiunea trece lateral la faciesul marnos al Marnelor de Băcăleşti-Bechet. Gresia de Chiciu, ca şi Gresia de Dumbrava aparţine faciesului nisipos-grezos, glauconitic al Albianului, larg răspândit la NV, N şi E de Bucureşti, precum şi în zonele Giurgiu şi Călăraşi (Avram et al., op. cit., p. 24).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Muţiu (2004, p. 19).
8. Limite: Muţiu (în Avram et al., op. cit., p. 24) plasează Gresia de Chiciu între Formaţiunea de Ramadan (Barremian-Apţian inferior) şi Formaţiunea de Băcăleşti (Albian mediu) însă la localitatea tip menţionează că formaţiunea este acoperită de depozite ale Neogenului superior ori ale Cuaternarului, iar limita inferioară rămâne neprecizată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi: Leymeriella tardefurcata, L. regularis, Douvilleiceras mamillatum, Anahoplites planus, Cleoniceras morgani; (ii) Intervalul stratigrafic dintre Zona Tardefurcata şi Zona Loricatus.
10. Mediul depoziţional: Şelf intern.
11. Corelări: Gresia de Chiciu se corelează cu Membrul de Remus Opreanu al Formaţiunii de Cochirleni din Dobrogea de Sud. După Muţiu (2004, p. 19) Gresia de Chiciu ar putea fi corelată cu gresiile glauconitice din forajul marin 822-Lebăda, adâncimea 2309 m, precum şi cu Gresia de Dumbrava, albian medie.
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Andreescu I., Baltres A., Mihăilescu N., Munteanu T., 2015, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 179d-Ostrov.
Bandrabur T., 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călărași.
Bandrabur T., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călăraşi. Notă explicativă.
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.
Muţiu R., 2004, Albianul din Platforma Moesică. Ed. Academiei, 90 p.