1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): (ii) Membrii formaţiunii sunt: “Complexul inferior (permianul)”, “Complexul mediu (triasic inferior)”, “Complexul superior” (Paraschiv, 1979, p. 34-35); (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Permian-Triasic inferior.
4. Sinonimie: “Seria roşie inferioară” (Paraschiv, 1974, p. 108; 1975, p. 169); “Formaţiunea roşie inferioară sau formaţiunea detritică-vulcanogenă” (Paraschiv, 1979, p. 33); "Formaţiunea de Roşiori" (Ionesi, 1994, p. 90).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip, aici desemnată, este Forajul 100-Vlaşin, intervalul 3326-3648 m (v. Paraschiv, 1983, planşa după p. 53). Localitatea Vlaşin este situată în jud. Giurgiu, la SV de Bucureşti; (ii) Formaţiunea este cunoscută în forajele de la Giurgiu, Salcia, Peretu, Gura Şuţii, Călugăreni, Mihăileşti, Videle, Cartojani, Studina, Craiova, Brădeşti. Harta geologică 1:200,000, foaia 43-Neajlov, carourile b3, c3, d4.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea prezintă variaţii faciale, și însemnate variaţii de grosime care pot depăşi uneori 2600 m (în forajul 924-Liţa) şi este lipsită aproape total de elemente paleontologice, fapt care îngreunează paralelizarea diferitelor profile din foraje Balteş et al. (1969, citat de Paraschiv, 1976, p. 108) a identificat în cadrul formaţiunii un “Complex inferior” de 400-1200 m grosime şi un “Complex superior” de 400-1000 m. In Depresiunea Alexandria Paraschiv (1979, p. 34) a stabilit un “stratotip” alcătuit din trei entităţi litostratigrafice (“un complex de gresii încadrat de două complexe predominant pelitice”).
1. “Complexul inferior”, probabil de vârstă permiană, are grosimi de 57-1925 m şi se aşterne discordant pe fundament sau pe depozite paleozoice. Raporturi de discordanţă sunt şi cu termenul următor. Rocile din componenţa “Complexului inferior” sunt argilite cenuşii-negricioase, cu cristale de dolomit şi filme de anhidrit; argile grezoase, feruginoase, brun-ciocolatii, cu pete verzi şi cu lentile de gips şi anhidrit; intercalaţii de gresii cu ciment de gips şi anhidrit de culoare brun-vişiniu; rare microconglomerate; calcare argiloase şi dolomite argiloase, ca intercalaţii subţiri. In partea inferioară a succesiunii din nordul şi vestul platformei sunt prezente conglomerate, tufuri, roci efuzive. Stratele înclină 5-30o.
2. “Complexul mediu”, triasic inferior, se aşterne peste “Complexul inferior” sau peste diverşi termeni mai vechi ori peste fundament, fiind puternic transgresiv. Limita superioară a Complexului mediu este la contactul cu “Complexul superior” sau cu Formaţiunea Carbonatică Triasică (fig. 7 în Paraschiv, 1979, după pag. 32), ori cu roci jurasice. Grosimea stivei se apropie de 450 m la Peretu, în Depresiunea Roşiori-Alexandria, dar “Complexul mediu” lipseşte la Optaşi, Priseaca şi la nord de linia Optaşi-Bâldana. Stratele înclină 5-18o.
3. “Complexul superior”, de vârstă triasic inferior, este prezent între Argeş şi Jiu, la sud de Ridicarea Nord Craiova-Optaşi şi este tipic dezvoltat în Depresiunea Roşiori-Alexandria (Voevoda, Viişoara, Brânceni) unde atinge 300 m grosime. La nord de Cartojani şi de Preajba “Complexul superior” lipseşte, ca efect al subţierii lui treptate. Rocile din cuprinsul acestui complex au culoare brun-roşcată, sunt argile compacte brun-vişinii, argile nisipoase şi grezoase brune, intercalaţii de gresii calcaroase brun-roşcate. Este menţionată prezenţa cuiburilor de anhidrit.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Paraschiv (1974, p. 108-109; 1979, p. 33-37).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul discordant cu diferiţi termeni ai Paleozoicului (la Dobreni, Finta şi forajul 100-Vlaşin depozite ale Carboniferului) (Paraschiv, 1983, profilul după p. 53) sau peste fundament. Limita superioară, discordantă, este la contactul cu Formaţiunea Carbonatică Triasică.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Conţinut paleontologic sărac. Din partea superioară a “Complexului mediu din cuprinsul Formaţiunii Roşii Inferioare” (forajul 199-Videle, intervalul 2397-2398) provine o asociaţie a palezonei Lumbaldispora şi Alisporites cymbatus, triasic inferioară.
10. Mediul depoziţional: Mediu cuasicontinental.
11. Corelări: