1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Bucovinică (Sinclinalul Hăghimaş).
3. Vârsta: Barremian-Apţian inferior (Bedoulian).
4. Sinonimie: “Barremian-Apţian: Formaţiunea de Wildflysch” (Patrulius et al., 1969, p. 89); “Barremian-Albian (Formaţiunea de Wildflysch)” (Săndulescu, 1975, p. 97); "Formaţiunea de Wildflysch" (Săndulescu et al., 1976, p. 171).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Formaţiunea de Wildflysch se extinde de-a lungul Munţilor Hăghimaş, de la Muntele Parângului, în sud, până la Muntele Hăghieşului, în nord, jud. Harghita; Harta geologică în Patrulius et al. (1969) şi în Săndulescu (1975); Harta geologică 1:200,000, foile 12-Topliţa, carourile c4, d4 (Alexandrescu et al., 1968; 1968a); 20-Odorhei, caroul a4, b4 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 47b-Tulgheș (Săndulescu et al., 1980), 47d-Dămuc (Săndulescu et al., 1975), 62b-Sîndominic (Săndulescu et al., 1974), 62d-Miercurea Ciuc (Săndulescu et al., 1971).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Săndulescu (1975, p. 97, citând pe Kaufmann, 1887) dă următoarea definiţie: “Şisturi lucioase, moi, cenuşii-închise până la negre, adesea încreţite şi cu oglinzi de frecare striate, alternează cu gresii (de obicei macigno) uneori şi cu conglomerate. Stratele sunt adesea şi puternic cutate, îndoite şi rupte, gresiile crăpate transversal, fragmentele despărţite între ele, frecate şi mai mult sau mai puţin îmbrăcate de şisturi.... Cauza acestor modificări, în sedimente nu poate fi căutată numai în presiunea de deformare...”.
In valea Sălămaşul Mic din sudul Munţilor Hăghimaş grosimea formaţiunii este de până la 1250 m. In succesiunea de brecii şi conglomerate sunt intercalate "pachete de roci argilo-siltice şistoase, pararitmice, sau cu caractere evidente de fliş, în care caz comportă şi intercalaţii mai frecvente de gresii, de calcarenite-spergenite, de microbrecii şi uneori de marnocalcare cu fucoide" (Patrulius et al., 1969, p. 89). In conglomerate sunt înglobate klippe mari de calcare şi blocuri de bazalte ce pot atinge dimensiuni uriaşe. Peste masa de conglomerate şi brecii urmează gresii grosiere şi microconglomerate groase. Patrulius et al. (1969, p. 89-93) descriu în detaliu aspectele particulare ale Formaţiunii de Wildflysch din jumătatea sudică a Munţilor Hăghimaş. Săndulescu (1975, p. 100-110) descrie detaliat Formaţiunea de Wildflysch din jumătatea de nord a Munţilor Hăghimaş (de la nord de Valea Iavardi), distingând "Orizontul bazal cu jaspuri", alcătuit din "Breciile infrajaspice" şi "stratele cu jaspuri". Descrie "Litofaciesul tipic (argile cu blocuri)", "Litofaciesul paratipic (flişoid)", "Klippele sedimentare (olistolite)" şi blocurile de roci bazice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Kaufmann (1887, citat de Săndulescu, 1975, p. 97); (ii) Patrulius et al. (1969, p. 89-93); Săndulescu (1975, p. 97-113).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu Conglomeratele de Chicera. Limita superioară este la contactul transgresiv cu Conglomeratele de Bîrnadu, vraconian-cenomaniene (v. harta geologică în Săndulescu, 1975).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Săndulescu (1975, p. 110-113) prezintă liste de faune şi de microfaune din Formaţiunea de Wildflysch.
10. Mediul depoziţional: Marin, favorabil alunecărilor submarine care au implicat elemente alogene amestecate cu pelite autohtone.
11. Corelări:
Literatura citată
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa.
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa. Notă explicativă, 74 p.
Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana, 1969, Structura Pânzei Bucovinice în partea meridională a Masivului Cristalin Moldav (Carpaţii Orientali). AN, 37, 71-108.
Patrulius D., Săndulescu M., Popescu Ileana, Bleahu M., Săndulescu Jana, Stănoiu I., Popa Elena, 1969, Monografia seriilor sedimentare din Zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 305 p.
Săndulescu M., 1975, Studiul geologic al părţii centrale şi nordice a Sinclinalului Hăghimaş (Carpaţii Orientali). AN, 45, 5-166.
Săndulescu M., Vasilescu A., Popescu A., Mureşan M., Arghir-Drăgulescu Adela, Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 20-Odorhei. Săndulescu M., Bandrabur T., Mureşan M., Vasilescu A., 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 62d-Miercurea Ciuc.
Săndulescu Mircea, Mureșan Mircea, Mureșan Georgeta, Bandrabur Toderiță, 1974, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 62b-Sîndomenic
Săndulescu M., Mureşan M., Mureşan Georgeta, 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 47d-Dămuc
Săndulescu M., Tomescu Camelia, Iva Maria, 1976, Date noi cu privire la microfaciesurile şi biostratigrafia formaţiunilor mezozoice din Sinclinalul Rarău. D. S. Inst. Geol., 62, 4, 167-188.
Săndulescu Mircea, Mureșan Mircea, Mureșan Georgeta, Russo-Săndulescu Doina, Alexandrescu Grigore, 1980, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 47b-Tulgheș
Vasilescu Al., Mureşan M., Popescu Ileana, Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 20-Odorhei. Notă explicativă, 68p