Formaţiunea de Wildflysch din Carpații Meridionali

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Intern, Zona Presacina.

3.  Vârsta: Turonian superior (?)-Senonian (Năstăseanu, 1979a, p. 234).

4.  Sinonimie: “Wildflysch” (Năstăseanu, 1967, p. 403);  “Formation de Wildflysch” (Năstăseanu, op. cit., p. 222); “Formaţiunea de Wildflysch” (Bercia et al., 1977,  pe Harta geologică 1:50,000, foaia 123c-Obîrşia Cloşani).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Aspectele tipice ale formaţiunii sunt menţionate în Bazinul Văii Cerna şi Dealul Arjana (v. harta geologică 1:50,000 în Năstăseanu, op. cit., 1979), jud. Caraş Severin; (ii) Munţii Cernei: Valea Iuta, Valea Cerna, Valea Naneşului, Valea Presacina, Vârful Cozia, Dealul Scămnel, Băile Herculane (la sud de Podul Roşu), Valea Ciumîrna; Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul b2, b3, c2, c3 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 122d-Cornereva (Năstăseanu et al., 2020), 123c-Obîrşia Cloşani (Bercia et al., 1977), 140b-Mehadia (Năstăseanu et al.,    ).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de 150-500 m, în bazinul Văii Cerna şi în Dealul Arjana Formaţiunea de Wildflysch este constituită din trei subfaciesuri:

- Subfaciesul psefitic, reprezentat prin brecii şi conglomerate cu dezvoltare neuniformă, care ating 10 m grosime în Valea Iuta şi se efilează, trecând la argile negre ori la gresii. Conglomeratele sunt cnstituite din galeţi de cuarţ, rulaţi, înglobaţi în gresii dure. La Băile Herculane conglomeratele conţin galeţi rulaţi de calcar şi de gresii prinşi în matrice argiloasă neagră. La Dealul Scămnel sunt prezente conglomerate brecioase cu variate tipuri de galeţi între care calcare cu Calpionelle (Cretacic inferior), calcare nodulare cu Saccocoma (Jurasic superior), calcare spatice (Jurasic mediu), gresii cuarţoase (Jurasic inferior).

- Subfaciesul argilos cu olistolite este reprezentat prin argile negre, şistoase, cu blocuri care provin din formaţiuni mai vechi ale Zonei Presacina sau din Fosa Severinului. Tectofaciesul caracteristic prezintă strate contorsionate, oglinzi de fricţiune, alunecări gravitaţionale şi îngrămădiri de blocuri, remanieri intraformaţionale, tranziţii bruşte de la faciesul pelitic la cel psefitic. De-a lungul malurilor Văii Cerna aflorează două benzi late de argile separate prin gresii şi conglomerate groase de 100-200 m. In argilele acestea se găsesc abundente olistolite de calcare jurasice şi eocretacice de dimensiuni care pot atinge zeci de metri. La diferite nivele stratigrafice apar olistolite grupate, constituite din calcare jurasice şi eocretacice. In Sinclinalul Arjana subfaciesul argilos cu olistolite devine treptat grezos, trecând la gresii argiloase negre.

- Subfaciesul ofiolitic conţine în partea sa inferioară gresii argiloase negre care se îmbogăţesc treptat în tufite, tufuri, aglomerate diabazice şi corpuri de bazalte (Dealul Arjana, Dealul Boldul). Limita către Subfaciesul argilos cu olistolite este greu de trasat.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Năstăseanu (op. cit.,1967, p. 403-405;  op. cit.,1979a, p. 222-234).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul discordant cu Stratele de Iuta, barremian-?apţiene (în profilul Văii Iuta) (Năstăseanu, op. cit., 1979, fig. 24 la p. 221). La Dealul Scămnel Formaţiunea de Wildflysch acoperă Stratele de Ciumîrna. Limita superioară este la contactul gradat cu Stratele de Arjana, conglomeratice-grezoase, de vârstă Cretacic superior, posibil şi Paleogen (Năstăseanu, op. cit., 1979, p. 235-236).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: