1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) După Pop (1993, p. 36) Orizontul 4 este constituit 3 suborizonturi informale; (iii) Cuvertura posttectonică a Domeniului Danubian (Depresiunea Petroşani).
3. Vârsta: Miocen inferior, Burdigalian (Eggenburgian).
4. Sinonimie: “Orizontul 4 sau “productiv superior” (Pop, idem, p. 36).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Partea de est a Depresiunii Petroşani (Sălătruc) (v. harta geologică în Pop, 1993); Harta geologică 1: 200,000, foaia 26-Orăştie, caroul d1, d2 (Savu et al., 1968; 1968a); Harta geologică 1: 50,000, foaia 106c-Lupeni (Berza et al., 1986).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Pop (idem, p. 36-37) Orizontul 4 din Depresiunea Petroşani “măsoară o grosime de 300-650 m ... constă din depozite, în general, de culoare cenuşie, iar paleontologic devine deseori abundent fosilifer, mai ales cu resturi de faună”. Prezenţa ori lipsa cărbunilor a permis separarea a 3 suborizonturi (Pop, idem, p. 36).
- Suborizontul inferior, gros de circa 150 m, conţine gresii fosilifere cu ostreide şi pectunculide.
- Suborizontul mijlociu, gros de circa 250 m, este constituit esenţial din argile cu impresiuni de plante şi găzduieşte 9 strate de cărbuni (stratele 22-30) (lignit şi treceri spre cărbuni) care sunt prezente numai în câmpul minier Sălătruc şi care nu se exploatează.
- Suborizontul superior, gros de circa 250 m, conţine alternanţe de gresii şi argile cu resturi de moluşte.
Orizontul 4 (din Depresiunea Petroşani) include: Conglomerate (3,15%) cenuşii-albicioase ori gălbui, cu galeţi de granite gnaisice, şisturi amfibolice, şisturi sericitoase, cuarţite prinşi în matrice argiloasă ori marnoasă, tare. Prezintă stratificaţie încrucişată rar. Gresiile şi nisipurile (47,57%) cenuşii şi gălbui, argiloase, cu stratificaţie încrucişată, conţin uneori floră şi faună. Argilele abundente constituie 45,28% din masa Orizontului 4. Au culoare cenuşie sunt moi ori semitari, cu spărtură neregulată, stratificaţie orizontală şi conţinut fosilifer abundent. Marnele (2,81%) şi calcarele argiloase (marnocalcare) (0,41%) cenuşii-albicioase sunt semitari şi tari, compacte, se desfac în plăci după plane de stratificaţie şi conţin resturi faunistice. Cărbunii constituie doar 0,86% din masa Orizontului 4, sunt negri, negri-bruni, compacţi ori şistoşi, semitari, cu spărtură concoidală ori aşchioasă. Cele 9 strate de cărbuni au grosimi de 0,5-1,3 m (Pop, idem, p. 37).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pop (idem, p. 36-39).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul 3 din Depresiunea Petroşani. Limita superioară este la contactul cu Orizontul 5 din Depresiunea Petroşani.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Pop (idem, p. 37-39) prezintă liste complete de moluşte, microfaună şi floră. Genurile de plante fosile sunt Taxodium, Abies, Picea, Pinus, Ginkgo, Ulmus, Alnus, Castanea, Onercus, Carya, Engelhardtia, Salix, Tilia.
10. Mediul depoziţional: Mediu mixt, lacustru şi marin (Pop, idem, p. 206).
11. Corelări: Pop (idem, p. 206) găseşte asemănări faunistice cu zona Coruş din Depresiunea Transilvaniei.
Literatura citată
Berza T., Seghedi Antoneta, Pop G., Szasz L., Hârtopanu I., Săbău G., Moisescu V., Popescu G., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106c-Lupeni.
Pop E. I., 1993, Monografia geologică a Bazinului Petroşani. Ed. Acad., 296 p.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie. Notă explicativă, 61 p.