1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Această unitate litostratigrafică este situată către partea superioară a Stratelor de Căbeşti (Bordea, 1972, p. 12); (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Crişul Alb).
3. Vârsta: Apţian-Albian inferior.
4. Sinonimie: “Formaţiunea de Wildflysch (formaţiunea de Valea Morgaşului)” (Bordea, 1972, p. 11; Ianovici et al., 1976, p. 237); “Strate de Valea Morgaşului (Wildflysch cenuşiu)” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 73b-Blăjeni.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Morgaşului, la est de localitatea Grohot (v. harta geologică în Bordea, 1972); (ii) Cursul superior al Crişului Aşb şi afluentul său drept (Valea Morgaşului); Harta geologică 1:200,000, foaia 17-Brad, caroul c4 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 73b-Blăjeni (Bordea et Constantinescu, 1975), 73d-Brad (Bordea et Borcoş, 1972).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Bordea (1972, p. 13-18) “Formaţiunea de Valea Morgaşului este alcătuită dintr-o masă fundamentală constituită din argilite, siltite şi gresii de culoare cenuşiu-negricioasă cu nuanţe verzui care trec lateral sau în grosime la tufuri sau piroclastite bazice. De la siltite sau gresii la tufuri sau piroclastite se pot observa treceri treptate în numeroase deschideri cum sunt cele de la sud de Piatra Bulzului, de la sud de Strâmba sau cele de la Grohot.“ Formaţiunea mai conţine o intercalaţie de 0,5-1 m grosime de calcare argiloase cu lamelibranhiate şi foraminifere bentonice (la Doteşti); calcarenite de 0,2-1 m grosime, care conţin până la 30% galeţi rotunjiţi de bazalt şi cuarţuri care apar în relief (la nord de Grohotul de Jos); magabrecii şi brecii calcaroase, conglomerate tiloide cu elemente de calcar înglobate în matrice argiloasă sau constituită din tufuri bazice verzui şi violacee; piroclastite cu blocuri de calcare. Blocurile de calcar din rocile menţionate sunt de vârstă kimmeridgian-tithoniană, neocomiană şi urgoniană, demonstrată prin studiul microfacial (Bordea, 1972, p. 15-17). Elementul caracteristic al formaţiunii îl constituie olistolitele calcaroase cu dimensiuni variind de la sub 500 m3 până la mase care acoperă suprafeţe de circa 2 km2 (Dealul Strâmba) sau masivul calcaros de la Grohot (v. harta geologică în Bordea, 1972). Calcarele din alcătuirea olistolitelor conţin asociaţii de microfaună şi microfloră calcaroasă care indică vârste variabile (Jurasic superior-Neocomian- Barremian superior-Apţian inferior) (Bordea, 1972, p. 16-17 şi fig. 6 la p. 17).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bordea (1972, p. 11-18).
8. Limite:
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Orbitolina lenticularis, O. conica, Dictyoconus reicheli, Orbitolinopsis (toate prezente în olistolite).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Partea apţian superioară-albian inferioară a Formaţiunii de Valea Morgaşului se corelează cu Formaţiunea de Wildflysch Violacee din zona Galda-Rîmeţi şi cu Stratele de Meteş din zona Meteş pe Valea Ampoiului (la vest de Alba Iulia) iar partea apţian superioară a formaţiunii se corelează cu Formaţiunea de Vălişoara din zona Vălişoara (pe Harta geologică 1:50,000, foaia 73d-Brad) (Bordea, 1972, tabel la p. 13).
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bordea S., 1972, Date noi stratigrafice şi tectonice în zona Grohot-Tomnatec (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 58, 5, 5-21.
Bordea S., Borcoş M., 1972, Harta geologică a Rămâniei, scara 1:50,000, foaia 73d-Brad.
Bordea S., Constantinescu R., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 73b-Blăjeni.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.