1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Meridionali, Pânza Getică, Faza I-a.
3. Vârsta: Barremian superior-Gargasian.
4. Sinonimie: “Stratele de Miniș” (Răileanu et al., 1957, p.303); “Formaţiunea Calcarelor de Valea Minişului” (Bucur, 1991, 1997, p. 80).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Minişului, la marginea estică a Zonei Reşiţa, jud. Caraş-Severin; (ii) Zona Reşiţa. Răileanu et al. (ibidem) menționau: ”Aceste calcare sunt dezvoltate în regiunea Judina. De la Judina spre nord, ele devin din ce în ce mai subțiri putându-se urmări până la paralela Cireșnaiei.” Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 31-Reșița, caroul b4 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 121d-Anina (Năstăseanu et Savu, 1970).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Răileanu et al. (ibidem) dau următoarea descriere: ”calcare cenușii-albicioase-verzui sau roșiatice, uneori cu aspect brecios. Aceste calcare sunt adesea spatice și conțin foarte multe cochilii nedeterminabile de organisme. Intre aceste calcare se intercalează la diferite nivele marne șistoase verzui-roșiatice etc… In aceste calcaree găsesc Orbitoline din care citează Orbitolina lenticularis formă frecventă în Apțian.” Formaţiunea este constituită din calcare bioacumulate, cu intercalaţii marnoase, foarte bogate în fosile (caprotine, corali, foraminifere, alge) (Bucur, 1997, p. 80-84).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et al., (ibidem); (ii) Bucur (ibidem, 1997), hărţi geologice referitoare la zona Reşiţa, editate de I.G.R.
8. Limite: Limita de tranziţie litologică progresivă cu Formaţiunea de Plopa, subjacentă; limita superioară de eroziune.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Asociaţia fosiliferă, extrem de bogată, este reprezentată prin corali, lamelibranchiate (mai ales caprotine), foraminifere (predominant orbitolinide), ostracode (Böckh, 1887; Roth Telegd et Halavats, 1911; Schreter, 1912; Halavatsch et Schreter, 1915; Mutihac, 1959; Năstăseanu, 1964; Răileanu et al., 1964; Bucur, 1977, 1994; 1997, ibidem; Dragastan et Bucur, 1979; Dragomir, 1982; Bucur et Pomârjanski, 1985, 1986; Bucur et Dragastan, 1986).
10. Mediul depoziţional: Marin, platformă carbonatică.
11. Corelări:
I. Stănoiu, 2002
Literatura citată
Böckh J., 1887, Adatok a Bozovicstól észak-nyugatra emelkedö hegység geologiai ismeretéhez. K. ung. geol. Anst., 117-144, Budapest.
Bucur I., 1977, Microfaciesul calcarelor Cretacicului inferior de la Ciclova-Banat (Zona Reşiţa-Moldova Nouă). D. S. Inst. Geol., 63, 4, 47-56.
Bucur I., 1991, Proposition pour une nomenclature lithostratigraphique des Carpathes Méridionales, Roumanie. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 36, 2, 3-14.
Bucur I., 1994, Algues calcaires de la zone Reşiţa-Moldova Nouă (Carpathes Méridionales, Roumanie). Rev. de Paléobiol., 13, 1, 147-209, Genève.
Bucur I., 1997, Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă (Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei). Presa Univ. Clujană, 214 p., Cluj-Napoca.
Bucur I., Dragastan O., 1986, Archaeolithothamnium phylloideum, nouvelle espèce de Corallinacée du Crétacé inférieur de l’Ouest de la Roumanie. Rev. Micropal., 28, 4, 227-232, Paris.
Bucur O., Pomârjanschi D., 1985, Microfaciesurile barremian-apţiene în calcarele din jurul Reşiţei. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 30, 137-142.
Bucur O., Pomârjanschi D., 1986, Microfacies, diagenesis and geochemistry of the carbonate rocks in the surroundings of Reşiţa. D. S. Inst. Geol., 70-71/4, 63-77.
Dragomir B., 1982, Fauna de echinide apţiene de la Moldova Nouă (Banat). Lucr. ses. şt. “Gr. Cobălcescu”, 24-25 oct. 1981, Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 263-276.
Dragastan O., Bucur I., 1979, Upper Aptian microfossils from the Cameniţa Valley-Sasca Română (Reşiţa-Moldova Nouă Zone, Banat). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 23, 1, 111-115.
Halavats G., Schreter Z., 1915, Fehértemplom Szászabánya és Omoldovo kömyéke Magyarázatok – a magyar kóriországalnak részletes geológiai térképéhez. 26/27ov/XXv. oszlap. Jelzesü, lap., (1:75.000), 55 p., Budapest.
Mutihac V., 1959, Studii geologice în partea mediană a zonei Reşiţa - Moldova Nouă (Banat), Ed. Acad. R.P.R., 106 p., Bucureşti.
Mutihac V., 1959, Observaţii geologice şi paleontologice la Glodu (Moldova). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 4, 2, 255-272.
Năstăseanu S., 1964, Prezentarea hărţii geologice a zonei Reşiţa-Moldova Nouă. AN, 33, 291-342.
Năstăseanu S., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31- Reşiţa. Notă explicativă.
Năstăseanu S., Savu H., 1970, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 121d-Anina.
Năstăseanu S., Stanciu Constantina, Ilie Smărăndiţa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa.
Răileanu G., Năstăseanu S., Mutihac V., 1957, Cercetări geologice în regiunea dintre Anina şi Doman (Zona Reşiţa-Moldova Nouă). Bul. şt. Acad., 11, 2, 289-310.
Răileanu Gr., Năstăseanu S., Boldur C., 1964, Sedimentarul paleozoic şi mezozoic al Domeniului Getic din partea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali. AN, 34, 2, 5-72.
Roth Telegd L., Halavats G., 1911, Temescutas és Oravicobanya környéke. Magyarázatok. A.M. : kor. Orsz. Részletes Geol. Térk., 25 ov/XXV-ronat, jelzés lap (1:75.000), 33 p., Budapest.
Schreter Z., 1912, Adatok a nyugat-krassózörényi mészköhegység déli részének kegyszerkezetéhez, A Magyar kir. Földt. Intézet, 1910 evi jelentéséböl, 124-158, Budapest.