- Statutul numelui:
2.Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Valea Mică-Galda).
3. Vârsta: Santonian-Campanian.
4. Sinonimie: “Formaţiunea de Valea Mică” pe Harta geologică 1:50.000, foaia 74c-Zlatna.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Valea Mică se găseşte pe Harta geologică 1:200.000, foaia 18-Turda, caroul d2; (ii) Harta geologică 1:200.000, foaia 18-Turda, carourile d1, d2, cu indicii vr+cm; Harta geologică 1:50.000, foaia 74c-Zlatna.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In legenda Hărţii geologice 1:50.000, foaia 74c-Zlatna Formaţiunea de Valea Mică este constituită din brecii şi megabrecii cu:
- epiclastite (cu olistolite de roci bazice; blocuri rulatre de calcare; secvenţe detritice fine şi grosiere; lame de Strate cu Aptychus; jaspuri);
- şisturi violacee;
- brecii mixte;
- conglomerate polimictice;
- argile siltice negre, tectonizate, cu olistolite de: roci bazice; calcare eocretacice şi Strate cu Aptychus;
- conglomerate şi gresii grosiere;
- brecii calcaroase;
- marne cenuşii cu blocuri de calcare sau de roci bazice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Borcoş et al.(1981).
8. Limite: Limita inferioară este neprecizată. Limita superioară este la contactul cu vulcanite paleogene sau la contactul cu depozite miocene transgresive (Pietrişurile de Almaşul Mare, Conglomeratele de Faţa Băii).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: