1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Orientali - Pânza de Tarcău, Pânza Subcarpatică.
3. Vârsta: Miocen mediu (Badenian inferior, Langhian superior).
4. Sinonimie: “Langhian Evaporitic Formations” şi “Evaporitic Formation” (Săndulescu et al., 1995, tabel la p. 7 și p. 10; 1995a, p. 10); “Sarea de Cosmina” în Pânza de Tarcău (Marinescu et al., 1998, tabel la p. 182).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip neprecizată; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 35-Tîrgoviște, caroul a4 (Murgeanu et al., 1968a; Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 129b-Slănic (Prahova) (Ștefănescu et al., 1978).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secţiunea tip neprecizată; (ii) După Săndulescu et al. (1989, p. 32) în Pânza Subcarpatică “Nivelul” cu Evaporite constă din gipsuri masive cu grosimi de 5-30 m, în care sunt intercalate şisturi calcaroase şi argile cenuşii-negricioase. In bazinul Buzăului (Negosina) nivelul are aspect brecios, cu gips şi sare. Nivelul are caracter de reper litostratigrafic şi se situează la partea superioară a Langhianului. Formaţiunea evaporitică langhiană are o distribuţie discontinuă din cauze primare ori datorită erodorii ei anterior Kossovianului (Săndulescu et al., idem, p. 10). Deosebirea între formaţiunile cu sare din Burdigalian şi din Badenian (Langhian superior) constă în aceea că în timp ce în cea burdigaliană clastele de şisturi verzi sunt abundente, în cea badeniană acestea lipsesc (Săndulescu et al., ibidem).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Nu dispunem de informaţii privind referinţa tip. (ii) Săndulescu et al. (idem, p. 7, 10).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu Tuful de Slănic sau cu Gresia de Răchitaşu. Limita superioară este la contactul cu Şisturile cu Radiolari.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: “Nivelul” cu Evaporite se corelează cu Formaţiunea cu Sare, miocen medie din Muntenia şi Oltenia (Săndulescu et al., 1989, ibidem). Formaţiunile cu sare din Depresiunea Getică sunt: Formaţiunea de Ocnele Mari şi Formaţiunea de Colibaşi. Se corelează de asemenea cu Formaţiunea de Belci din Pânza Subcarpatică.
Literatura citată
Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.
Patrulius D., Ghenea C., Ghenea Ana, Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Târgovişte. Notă explicativă, 59 p.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport, F. G.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport, F. G., 66 p.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1. Rom. J. Stratigraphy, 76, 5, 3-32.
Ştefănescu M., Rădan S., Micu M., Mărunţeanu Mariana, Ştefănescu Marina, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 129b-Slănic (Prahova).