1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiune în cadrul Complexului de Cârjelari-Ceamurlia; (iii) Dobrogea de Nord.
3. Vârsta: Ladinian superior-?Carnian inferior.
4. Sinonimie: ‘Calcaruri triasice’, pe “Harta geologică şi minieră a judeţului Tulcea”, sc. 1:200,000 (Pascu, 1904); “Sur le flanc septentrional de la vallée de Teche-Ceair…une bande de “calcaire“ (Macovei et Mrazec, 1912, p. 182); “calcarul din jurul Sacarbairului“ (Cădere, 1917, p. 61); “calcarul compact din jurul lui Diulgher B.(Sacar B.) şi de la Teche Ceair“ (Cădere, 1925, p. 20); “calcare cenuşii ce apar între Başpunar, Teche Ceair, Sacar Bair“ (Mirăuţă et Mirăuţă, 1962a, p. 86); “Complexul calcarelor cenuşii (zona Camena-Uspenia-Teche) “ (Mirăuţă, 1967, p. 7); “Formaţiunea de Uspenia“ (Grădinaru, 1981, p. 92; Baltres, 2004-2005, p. 40); “Uspenia Formation“ (Grădinaru, 2000, p. 8).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Aria tip: malul stâng al văii Başpunar, de la ieşirea sud-estică a satului Fântâna Mare (altădată Başpunar) pînă la Mănăstirea Uspenia; versantul nordic al D. Sacar Bair, Jud. Tulcea; (ii) In afara ariei tip: mici petice la S, SE de Camena şi la SV de Taş Bair (Grădinaru, op. cit., 1981, p. 92); Harta geologică, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, caroul c3, d3 (Mirăuţă et al., 1967; 1967a); Harta geologică, 1: 50,000, foaia 153a-Babadag (Szasz et al., 1981; 2018); 153c-Ceamurlia (Mureşan et al., 1986; 1987).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Calcare cenuşii, în strate de 1-50 cm grosime. Calcarele sunt micrite cu mici noduli de chert, biomicrite, biolitite, calcirudite mărunte şi alcătuiesc un monoclin cu căderi de 75o spre SV. La ieşirea estică a satului Fântâna Mare şi la Sacar Bair calcarele, în plăci subţiri, sunt intens cutate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Grădinaru (op. cit., 1981, p. 92); (ii) Baltres (op. cit., 2004-2005, p. 40-41).
8. Limite: Masa de calcare descrisă drept Formaţiunea de Uspenia este allohtonă (Baltres et Antonescu, 1998, p. 36). Ea vine în contact de discontinuitate de natură tectonică cu Formaţiunea de Nalbant, cu Formaţiunea de Başpunar, cu Şisturile verzi, şi este acoperită transgresiv de calcarele coniaciene ale Formaţiunii de Dolojman.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Biomicritele conţin hidrozoare, spiculi de spongieri, bioclaste de brachiopode şi de gasteropode, foraminifere, conodonte, rari radiolari, iar biolititele au în componenţă hidrozoare, alge solenoporacee (Parachaetetes, Pycnoporidium), cianoficee (Tubiphytes obscurus Maslov), crinoide, foraminifere sesile (Tolypammina, Planiinvoluta, Austrocolomia) atribuite Ladinianului superior-?Carnianului inferior (Grădinaru, op. cit., 1981, p. 92). Asociaţia de conodonte cu Gondolella excelsa (Mosher), G. trammeri Kozur, Gladigondolella tethydis (Huckriede), Hindeodella spengleri (Huckriede) este de tip ladinian (Mirăuţă, citată de Grădinaru, op. cit., p. 92).
10. Mediul depoziţional: Şelf calcaros.
11. Corelări:
Literatura citată
Baltres A., 2004-2005, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea a II-a). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 35-60.
Baltres A., Antonescu E., 1998, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neogene din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Cădere D., 1917, Comunicare asupra porfirului cuarţifer şi a zonei de injecţiuni în rocile verzi de la Camena (Jud. Tulcea). D. S. Inst. Geol., 7, 60-69.
Cădere D., 1925, Rocile eruptive de la Camena, Jud. Tulcea. Studiu geologic, petrografic şi chimic. AN, 10, 121-240.
Grădinaru, E., 1981, Rocile sedimentare şi vulcanitele acide şi bazice ale Jurasicului superior (Oxfordian) din zona Camena (Dobrogea de Nord). An. Univ. Buc., 30, Bucureşti, 89-110.
Grădinaru, E., 2000, Introduction to the Triassic geology of North Dobrogea orogene. In: Workshop on the Lower-Middle Triassic (Olenekian-Anisian) boundary, 7-10 June, Tulcea, Romania. Field Trip Section, 5-37.
Macovei G., Mrazec L., 1912, Observations sur la ligne de chevauchement de Pecineaga-Camena (Dobrogea). D. S. Inst. Geol., 3, Bucureşti, 180-191.
Mirăuţă O., 1967, Studiul stratigrafic al depozitelor paleozoice din zona Măcin-Camena. Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă, O., Mirăuţă, Elena, 1962a, Observaţii asupra structurii geologice a regiunii Başpunar-Camena-Ceamurlia de Sus (Dobrogea). D. S. Inst. Geol., 44, Bucureşti, 83-90.
Mirăuță O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.
Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea. Notă explicativă, 32 p.
Mureşan M., Mureşan Georgeta, Seghedi Antoneta, Robu N., Robu Lucia, Szász L., Ion Jana, Rădan S., Oaie G., Grădinaru E., 1986, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, hidrogeologice, metalogenetice şi geofizice scara 1:50,000 foaia 153c-Ceamurlia (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R.
Mureşan M., Mureşan Georgeta, Seghedi Antoneta, Oaie G., Robu N., Robu Lucia, Szasz L., Ion Jana, Ghenea C., Grădinaru E., Ştefan A., Mihăilescu N., Codarcea Venera, Rădan S., 1987. Harta geologică a României, scara 1:50,000 foaia 153c-Ceamurlia (definitivă). Raport Fond Geologic I.G.R.
Pascu R., 1904, Studii geologice şi miniere în judeţul Tulcea (Dobrogea). Inst. Arte grafice “Carol Göbl”, Bucureşti, 50 p.
Szasz L., Mirăuţă Elena, Mureşan M., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 153a-Babadag.
Szasz L., Baltres A., Mirăuţă Elena, Mureşan M., Mihăilescu N., Ghenea C., 2018, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153a-Babadag.