1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pienide (Pânza-solz a Lăpuşului).
3. Vârsta: Campanian-Maastrichtian.
4. Sinonimie: ”Strate cu Orbitoizi“ (Bombiţă 1964, 1971).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Imprejurimile satului Ungureni, jud. Maramureş; (ii) Intre satul Ungureni, la vest şi pârâul Roaia, la est de satul Poiana Botizii.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea constă predominant din marne cenuşii-negricioase, ca vagă laminaţie, obişnuit siltice, pe alocuri fin nisipoase, moi şi sfărâmicioase. Subordonat, există interstrate de şisturi argiloase, micafere, local cu suprafeţe de stress. Rar, acestea au culoare verzuie, ocru sau brun-gălbui. Se întâlnesc şi intercalaţii şistos-foliacee. In unele zone pelitele exudează săruri alburii. Marnele conţin concreţiuni caracteristice reprezentate prin corpuri ovoide, dure şi ultracompacte, uneori cu cruste de alterare limonitică. Sunt de asemenea prezente concreţiuni moruloide de pirită şi fragmente vegetale. Bioclastele, de culoare deschisă (fragmente de alge roşii, briozoare, corali, foraminifere bentonice, rudişti, bivalve), diseminate pe suprafaţa limonitizată a calcarenitelor, le dau acestora un aspect cu totul particular. Bioglifele şi mecanoglifele sunt frecvente. Stratele de calcarenite, cu grosime între 15 şi 80 cm, schiţează uneori o oarecare gradare (de la calcarenit la gresie, apoi şist). Este greu de stabilit grosimea în ansamblu a formaţiunii care este apreciată la 50-70 m, posibil 100 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bombiţă et al. (1992).
8. Limite: Formaţiunea se aşterne peste un fundament cristalin şi suportă discordant Eocenul în facies litoral din Dealul Pintea.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Alge roşii, briozoare, corali, foraminifere bentonice, rudişti, bivalve, macroforaminifere (orbitoizi), microforaminifere, nannoplancton, palinomorfe. Datarea formaţiunii s-a facut pe baza macroforaminiferelor (Orbitoides media, Omphalocyclus macroporus, Lepidorbitoides socialis, L. minor, Clypeorbis mamillata, Siderolites calcitrapoides), microforaminiferelor (Spiroplectammina dentata, Gavelinella becariiformis, Dorothia crassa, Globotruncana arca, Pseudotextularia varians, Globorotalia subbotinae, Globigerina velascoensis), nannoplanctonului (Micula staurophora, Microrhabdulus decoratus, Arkhangelskiella cymbiformis, Reinhardtites autophorus, Prediscosphaera cretacea, Microrhabdulus decoratus, Manivitella pemmatoidea, Ceratolithus oculeus), palinomorfelor (Isabelidinium belfastense, I. cooksoniae, Ceratopsis dibeli). Ansamblul microfaunei Formaţiunii de Ungureni aparţine unui interval stratigrafic cuprins între Cretacicul superior-Paleocen-Eocen inferior. Acest fapt se datoreşte proceselor mecanice cărora le-au fost supuşi diferiţi termeni ai formaţiunii.
10. Mediul depoziţional: Marin, litoral.
11. Corelări: Formaţiunea de Ungureni este corespondentul litoral al părţii superioare a Formaţiunii de Piatra Roşie. Ea este izopică cu Formaţiunea de Jarmuta din Carpaţii polone
Dr. Bombiţă G., 2002
Literatura citată
Bombiţă G., 1964, Contribuţii la studiul stratigrafic al depozitelor eocene din Dobrogea. AN, 33, 381-436.
Bombiţă G., 1971, Studii geologice în Munţii Lăpuşului. AN, 39, 7-95.
Bombiţă G., Antonescu E., Ion Jana, Malata Ewa, Müller Carla, Neagu T., 1992, Pienini type Mesozoic formations from Maramureş, Romania (Second part). Acta Geol. Hung., 35-2, 117-144, Budapest.