1. Statutul numelui: valid, formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul de Şopot; (iii) Pânza Getică.
3. Vârsta: Turonian (Cretacic superior) (Codarcea et Pop, 1963).
4. Sinonimie: “complexul de gresii marnoase, marne grezoase şi marno-calcare” (Codarcea et Pop, 1963); Membrul de Tâlva Inaltă din Formaţiunea de Şopot p.p. (Pop în Pop et al., 1997).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografica (ii); (i) Valea Năsovăţ, afluent stâng al văii Şopot, la 2,4 – 2,2 km. amonte de confluentă şi la circa 5 km sud de localitatea Şopotul Vechi, jud. Caraş-Severin, în vestul Munţilor Almajului ( zona sedimentară Şopot (Codarcea, 1940) şi într-un afluent stâng al văii Năsovăţ, având cursul orientat spre sud- vest, în direcţia vârfului Tâlva Inaltă. Depozitele formaţiunii sunt situate în flancul de sud-est al unei structuri sinclinale. Acces pe drum comunal şI potecă de vale; (ii) Formaţiunea mai apare discontinuu în Culmea Sicheviţei, Valea Oreaviţa şi afluenţi; Harta geologică, 1:200,000, foile 31-Reșița, caroul d4 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968), 32-Baia de Aramă, caroul d1 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică, 1:50,000, foile 139d-Sicheviţa (Năstăseanu et al., 1981), 140c-Svinecea Mare (Pop et al., 1994; 1997; 1998).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea (50-70 m. grosime) este constituită dominant din gresii frecvent micacee cenuşii, mai mult sau mai puţin marnoase, cu o stratificaţie extrem de variată (de la subţiri la masive), îndeosebi în partea inferioară; marne grezoase şi siltice cenuşii, şistoase, formând interstrate subţiri şi lentile mai groase (local metrice); subordonat marno-calcare siltice sub forma unor intercalaţii subdecimetrice şi dure, în partea superioară.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Prezenţa acestor depozite siliciclastice şi hemipelagice a fost remarcată de Codarcea et Pop (1963) şi descrise sub forma unor entităţi informale; (ii) formaţiunea este figurată pe Harta geologică, 1:50,000, foile 139d-Sicheviţa (grupat cu F. de Izvorul Rău, Năstăseanu et al., 1981) şi 140c-Svinecea Mare (separat, Pop et al., 1998, machetă).
8. Limite: formaţiunea este dispusă concordant peste Formaţiunea de Năsovăţ atribuită Albian superior – Cenomanianului şi suportă (cel puţin local) discordant Formaţiunea de Izvorul Rău senoniană.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Până în prezent în marne şi marno-calcare au fost observate foraminifere planctonice (rotalipore, globotruncane, rare globigerinide) şi bentonice, nannoplancton calcaros şi fragmente de inocerami. Vârsta turoniană a formaţiunii a fost apreciată îndeosebi pe baza conţinutului ei în foraminifere planctonice: Rotalipora cf montsalvensis Mornod, Globotruncana marginata (Reus), Rotalipora turonica Brotzen, Marginotruncana renzi (Gandolfi), Helvetoglobotruncana helvetica (Bolli) etc. (Codarcea et Pop, 1963; Pop et al., 1997).
10. Mediul depoziţional: Faciesul formaţiunii sugerează condiţii marine de sedimentare de tip şelf intern în partea inferioară, care au evoluat treptat la cele de tip şelf extern în partea ei superioară, controlate de o subsidenţă moderată asociată cu o creştere a nivelului marin relativ, în care aportul de sedimente siliciclastice s-a menţinut consistent. Acest sistem depoziţional a fost întrerupt de tectogeneza subhercinică, care a generat o scădere a nivelului marin, însoţită de fenomene de exondare cel puţin locale şi procese erozionale subaeriene şi submarine. Din această cauză probabil formaţiunea are o distribuţie areală discontinuă.
11. Corelări: Faciesul formaţiunii este comparabil într-o anumită măsură cu acela al secvenţei turoniene din Membrul de Coroi al Formaţiunii de Valea Dreptului (Pop et Szasz, în Pop et al., 1990).
Dr. Gr. Pop, 1999
Literatura citată
Codarcea A., 1940, Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Méridional et du Plateau de Mehedinţi. AN, 20, 1, 1-74.
Codarcea Al., Pop Gr., 1963, Contribuţii la cunoaşterea Cretacicului din zona Sopot (Banatul de sud). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 8, 2, 171-184.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa. Notă explicativă, 44 p.
Năstăseanu S., Stanciu Constantina, Ilie Smărăndiţa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Năstăseanu S., Popescu I., Georgean D., 1981, Harta paleogeografică a Jurasicului inferior din zona Reşiţa, în vederea stabilirii posibilităţilor de conturare a noi zone de interes pentru huilă (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R.
Năstăseanu Sergiu, Mărunţiu Marcel, Stancu Josefina, Mărunţeanu Mariana, Intorsureanu Ion, 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 139d-Sicheviţa.
Pop Gr., Szasz L., Antonescu E., 1990, Late Cretaceous formations in the Haţeg area. Abs. Int. Symp., Projects 245 and 262, 25-26, Bucharest.
Pop Gr., Conovici M., Mărunţiu M., Vieru C., Dinică I., Constantinescu E., 1994, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Pop Gr., Mărunţiu M., Iancu Viorica, Seghedi Antoneta, Berza T., 1997, Geology of the South Carpathians in the Danube Gorges (Romanian bank). Int. Symp. Geology of the Danube Gorges, Băile Herculane, September 23-26, 1997, Field Guidebook. Raport Fond Geologic I.G.R., 28 p.
Pop Gr., Mărunţiu M., Stănoiu I., Grigore D., 1997, Raport geologic. Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Pop Gr., Mărunţiu M., Stan N., Stănoiu I., Grigore D., 1998, Harta geologică a României, scara1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Pop Gr., Melinte Mihaela, Grigore D., Cociuba I., 1998b, Corelarea biostratigrafică a depozitelor de la limita Jurasic-Cretacic (sinteză). Raport Fond Geologic I.G.R.