1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea conţine doi membri informali: Membrul Inferior şi Membrul Superior (Grigorescu, 1992, p. 156); (iii) Depresiunea Haţegului (partea ei central-vestică).
3. Vârsta: Maastrichtian - ?Paleocen inferior (Dano-Montian).
4. Sinonimie: “Szentpeterfalva Sandstein” (Nopcsa, 1902, citat de Grigorescu, 1992, p. 156); “Faciesul fluvio-lacustru” (Laufer, 1925, p. 317); “Strate de Sânpetru” (Mamulea, 1953b, p. 248); “complexul fluvio-lacustru” (Dincă et al., 1972, p. 89); “Sînpetru Formation” (Grigorescu, 1990, p. 21; Grigorescu et Anastasiu, 1990, p. 49).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sânpetru, la sud de Haţeg, jud. Hunedoara, pe malul stâng al văii Sibişel, pe o distanţă de circa 1500 m (v. Harta geologică 1:200,000, foile 25-Deva, caroul c4 (Gherasi et al., 1967; 1968), 26-Orăştie, caroul c1 (Savu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 105b-Haţeg (Lupu et al., 1993), 106a-Pui (Pop et al., 1995; 1988); Harta geologică în Laufer, op. cit.); (ii) Formaţiunea aflorează pe ambele maluri ale văii Sibişel, între Sîntămăria Orlea - Bărăşti - Săcel - Sînpetru, pe Valea Dîljii şi pe dealurile de la nord de satul Valea Dîljii. Pe o arie mai restrânsă aflorează pe valea Rîul Bărbat, lângă Pui, la sud d staţia CFR Pui şi la SE de satul Galaţi. Mamulea (op. cit, p. 249) descrie formaţiunea de la sud de Haţeg.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este groasă de 2500m. Laufer (op. cit, p. 317, citând pe Nopcsa) menţionează o grosime de aproape 4000 m a formaţiunii. Ea este constituită din doi membri: Membrul inferior, în care argilele roşii au o participare semnificativă şi Membrul superior care conţine frecvent conglomerate şi este lipsit de argile roşii (Grigorescu, op. cit., 1992, p.156). Formaţiunea cuprinde secvenţe ritmice (cicloteme) care conţin în bază microrudite şi rudite cu claste sub 5 cm diametru, arenite cu lentile ruditice, în strate de 0.2-1.5 m grosime (excepţional 3 m grosime). Stratele prezintă gradare şi stratificaţie paralelă şi oblică. Cimentarea este slabă ori moderată, dar apar şi nivele cimentate, concreţionare. In conglomerate sunt prezenţi galeţi imbricaţi care indică transport spre sud. Galeţii sunt constituiţi din roci metamorfice, cataclazite, roci granitoide, rare roci sedimentare. Lipsesc total litoclastele de natură vulcanică. Peste termenul inferior, grosier, al secvenţelor ritmice se aştern siltite, argile siltice cenuşii, cenuşii-verzui, cenuşii-gălbui sau roşcate, uneori argile cărbunoase. Aceste roci nu prezintă laminaţie internă, conţin lentile subţiri de gresie, calcrete de 3-20 cm diametru, bioturbaţii tubulare, urme de rădăcini, gasteropode de apă dulce, bivalve cu cochilie subţire, gyrogonite de Characee. Spre partea superioară a formaţiunii sporeşte frecvenţa şi granulaţia conglomeratelor (galeţii pot atinge 20 cm diametru), dispar argilele roşii şi apar mai frecvent argilele cenuşii-negricioase.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Grigorescu et Anastasiu (1990, p. 49-54); (ii) Nopcsa (citat de Mamulea, op. cit., p. 248); Mamulea (op. cit., p. 247-250), Grigorescu (op. cit. 1990, p. 21), Grigorescu et Anastasiu (op. cit., p. 49).
8. Limite: Limita inferioară neprecizată. Limita superioară este la contactul cu conglomeratele şi bolovănişurile roşii considerate paleogene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea conţine frecvente resturi de reptile (Chelonieni, Dinosauri theropozi, sauropozi, ornitopozi, pterosauri, crocodilieni, păsări, mamifere, Multituberculate. Resturile scheletice, dezarticulate, sunt concentrate în cuiburi, ca piese nesortate. Sunt prezente şi gasteropode, ca în Formaţiunea de Ciula.Gresiile de la sud de Sânpetru (malul stâng al Văii Sibişelului) au furnizat resturi de Dinosaurieni colectate de Nopcsa (citate de Mamulea, op. cit., p. 248): Mochlodon suessi, M. robustum, Emys cf. neumayri, Crocodilus aff. velensis, Orthomerus transilvanicus, Struthiosaurus transilvanicus, Kallokiboticum bajazidi, K. magnificum. Rar apar resturi de Dinosaurieni în argilele vinete din patul Râului Bărbat, la Pui.
10. Mediul depoziţional: Continental, fluvio-lacustru. Membrul inferior s-a acumulat în mediu fluvio-lacustru (insule aluviale, mlaştini, câmpii de inundaţie şi zone mai ridicate de-a lungul rîurilor cu traseu despletit), la distanţă mai mare faţă de centrele de erupţie (comparativ cu membrul inferior al Formaţiunii de Densuş-Ciula). Pentru alte detalii v. Grigorescu et al. (op. cit, p. 82-85).
11. Corelări: Formaţiunea de Sînpetru este corelabilă cu Membrul Superior al Formaţiunii de Densuş-Ciula (= Membrul Mijlociu, la Grigorescu et Anastasiu, op. cit., p. 44). In zona Pui (pe malurile Rîului Bărbat) echivalentul Membrului Inferior al Formaţiunii de Sînpetru este reprezentat de argile şi marne roşii cu pete verzi, cenuşii-verzui şi negricioase, cu Dinosauri şi dinţi de Multituberculate. Membrul inferior al Formaţiunii de Sînpetru este corelabil cu depozitele din partea inferioară a stivei din Depresiunea Rusca Montană.
1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea conţine doi membri informali: Membrul Inferior şi Membrul Superior (Grigorescu, 1992, p. 156); (iii) Depresiunea Haţegului (partea ei central-vestică).
3. Vârsta: Maastrichtian - ?Paleocen inferior (Dano-Montian).
4. Sinonimie: “Szentpeterfalva Sandstein” (Nopcsa, 1902, citat de Grigorescu, 1992, p. 156); “Faciesul fluvio-lacustru” (Laufer, 1925, p. 317); “Strate de Sânpetru” (Mamulea, 1953b, p. 248); “complexul fluvio-lacustru” (Dincă et al., 1972, p. 89); “Sînpetru Formation” (Grigorescu, 1990, p. 21; Grigorescu et Anastasiu, 1990, p. 49).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sânpetru, la sud de Haţeg, jud. Hunedoara, pe malul stâng al văii Sibişel, pe o distanţă de circa 1500 m (v. Harta geologică 1:200,000, foile 25-Deva, caroul c4 (Gherasi et al., 1967; 1968), 26-Orăştie, caroul c1 (Savu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 105b-Haţeg (Lupu et al., 1993), 106a-Pui (Pop et al., 1995; 1988); Harta geologică în Laufer, op. cit.); (ii) Formaţiunea aflorează pe ambele maluri ale văii Sibişel, între Sîntămăria Orlea - Bărăşti - Săcel - Sînpetru, pe Valea Dîljii şi pe dealurile de la nord de satul Valea Dîljii. Pe o arie mai restrânsă aflorează pe valea Rîul Bărbat, lângă Pui, la sud d staţia CFR Pui şi la SE de satul Galaţi. Mamulea (op. cit, p. 249) descrie formaţiunea de la sud de Haţeg.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este groasă de 2500m. Laufer (op. cit, p. 317, citând pe Nopcsa) menţionează o grosime de aproape 4000 m a formaţiunii. Ea este constituită din doi membri: Membrul inferior, în care argilele roşii au o participare semnificativă şi Membrul superior care conţine frecvent conglomerate şi este lipsit de argile roşii (Grigorescu, op. cit., 1992, p.156). Formaţiunea cuprinde secvenţe ritmice (cicloteme) care conţin în bază microrudite şi rudite cu claste sub 5 cm diametru, arenite cu lentile ruditice, în strate de 0.2-1.5 m grosime (excepţional 3 m grosime). Stratele prezintă gradare şi stratificaţie paralelă şi oblică. Cimentarea este slabă ori moderată, dar apar şi nivele cimentate, concreţionare. In conglomerate sunt prezenţi galeţi imbricaţi care indică transport spre sud. Galeţii sunt constituiţi din roci metamorfice, cataclazite, roci granitoide, rare roci sedimentare. Lipsesc total litoclastele de natură vulcanică. Peste termenul inferior, grosier, al secvenţelor ritmice se aştern siltite, argile siltice cenuşii, cenuşii-verzui, cenuşii-gălbui sau roşcate, uneori argile cărbunoase. Aceste roci nu prezintă laminaţie internă, conţin lentile subţiri de gresie, calcrete de 3-20 cm diametru, bioturbaţii tubulare, urme de rădăcini, gasteropode de apă dulce, bivalve cu cochilie subţire, gyrogonite de Characee. Spre partea superioară a formaţiunii sporeşte frecvenţa şi granulaţia conglomeratelor (galeţii pot atinge 20 cm diametru), dispar argilele roşii şi apar mai frecvent argilele cenuşii-negricioase.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Grigorescu et Anastasiu (1990, p. 49-54); (ii) Nopcsa (citat de Mamulea, op. cit., p. 248); Mamulea (op. cit., p. 247-250), Grigorescu (op. cit. 1990, p. 21), Grigorescu et Anastasiu (op. cit., p. 49).
8. Limite: Limita inferioară neprecizată. Limita superioară este la contactul cu conglomeratele şi bolovănişurile roşii considerate paleogene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea conţine frecvente resturi de reptile (Chelonieni, Dinosauri theropozi, sauropozi, ornitopozi, pterosauri, crocodilieni, păsări, mamifere, Multituberculate. Resturile scheletice, dezarticulate, sunt concentrate în cuiburi, ca piese nesortate. Sunt prezente şi gasteropode, ca în Formaţiunea de Ciula.Gresiile de la sud de Sânpetru (malul stâng al Văii Sibişelului) au furnizat resturi de Dinosaurieni colectate de Nopcsa (citate de Mamulea, op. cit., p. 248): Mochlodon suessi, M. robustum, Emys cf. neumayri, Crocodilus aff. velensis, Orthomerus transilvanicus, Struthiosaurus transilvanicus, Kallokiboticum bajazidi, K. magnificum. Rar apar resturi de Dinosaurieni în argilele vinete din patul Râului Bărbat, la Pui.
10. Mediul depoziţional: Continental, fluvio-lacustru. Membrul inferior s-a acumulat în mediu fluvio-lacustru (insule aluviale, mlaştini, câmpii de inundaţie şi zone mai ridicate de-a lungul rîurilor cu traseu despletit), la distanţă mai mare faţă de centrele de erupţie (comparativ cu membrul inferior al Formaţiunii de Densuş-Ciula). Pentru alte detalii v. Grigorescu et al. (op. cit, p. 82-85).
11. Corelări: Formaţiunea de Sînpetru este corelabilă cu Membrul Superior al Formaţiunii de Densuş-Ciula (= Membrul Mijlociu, la Grigorescu et Anastasiu, op. cit., p. 44). In zona Pui (pe malurile Rîului Bărbat) echivalentul Membrului Inferior al Formaţiunii de Sînpetru este reprezentat de argile şi marne roşii cu pete verzi, cenuşii-verzui şi negricioase, cu Dinosauri şi dinţi de Multituberculate. Membrul inferior al Formaţiunii de Sînpetru este corelabil cu depozitele din partea inferioară a stivei din Depresiunea Rusca Montană.
Literatura citată
Dincă A., Tocorjescu Maria, Stilla A., 1972, Despre vârsta depozitelor continentale cu dinozaurieni din bazinele Haţeg şi Rusca Montană. D. S. Inst. Geol., 58, 4, 83-93.
Gherasi N., Mureşan M., Mureşan Georgeta, Krautner H., Krautner Florentina, Lupu M., Stancu Josefina, Savu H., Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Gherasi N., Mureşan M., Lupu M., Stancu Josefina, Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva. Notă explicativă.
Grigorescu D., 1990. Nonmarine formations connected with the Laramian tectogenesis (Post-Early Maastrichtian) formations in the Haţeg and Poiana Ruscă basins). In: Grigorescu D., Avram E., Pop Gr., Lupu M., Anastasiu N., Rădan S., (editori), 1990, Intl. Symposium, Project 245: Nonmarine Cretaceous Correlation and Project 262: Tethyan Cretaceous Correlation, Bucharest, Romania, 15-21 August 1990. Guide to Excursions A+B, 18-23.
Grigorescu D., 1992, Nonmarine Cretaceous formations of Romania. In: Matter N.J. et Pei-Ji (Eds.), Aspects of Nonmarine cretaceous Geology. Spec vol., ICGP Project 245, Beijing, 142-164.
Grigorescu D., Anastasiu N., 1990, Densuş-Ciula and Sînpetru formations (Late Maastrichtian-?Early Paleogene). In: Grigorescu D., Avram E., Pop Gr., Lupu M., Anastasiu N., Rădan S., (editori), 1990, Intl. Symposium, Project 245: Nonmarine Cretaceous Correlation and Project 262: Tethyan Cretaceous Correlation, Bucharest, Romania, 15-21 August 1990. Guide to Excursions A+B, 42-54.
Iliescu G., Iliescu Maria, Mărgărit G., Radu Magdalena, Mihalache Paula, Ciobotaru I., Sinteza lucrărilor de cercetare geologică pentru cărbuni în depresiunea Haţeg. I.P.G.G. Conţine ‘Harta geologică a depresiunii Haţeg’, scara 1: 50,000.
Laufer F., 1925, Studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 10, 301-369.
Laufer F., 1925, Contribuţiuni la studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 25, 301-333 +369.
Lupu M., Popescu G., Munteanu T., Pop G., Bindea G., Stelea I., Munteanu Emilia, 1993, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 105b-Haţeg.
Mamulea M.A., 1953b, Studii geologice în regiunea Sânpetru-Pui (Bazinul Haţegului). AN, 25, 211-274.
Nopcsa F., 1902, Dinosaurierreste aus Siebenbürgen, II, Schädelreste von Mochlodon. Denk. Akad. Wiss. Wien, 72, p. 149.
Pop Gr. et al., 1985, Elaborarea hărţilor naţionale geologice. Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106a- Pui. Raport Fond Geologic I.G.R., 41 p.
Pop Gr., Hârtopanu I., Stelea I., Szasz L., Popescu G., Bandrabur T., Stelea G., Hârtopanu P., Moisescu V., 1988, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106a-Pui.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.