1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Bucovinică (Sinclinalul Hăghimaş).
3. Vârsta: Hauterivian superior?-Barremian.
4. Sinonimie: “Orizontul flişului grezo-calcaros şi calcarenitic)” (Patrulius et al., 1969, p. 81); “gritty-calcareous and calcarenitic flysch” (Patrulius et al., 1976, p. 80).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Sălămaşul Mare, afluent stâng al Trotuşului, la Valea Rece (nord de Lunca de Sus), jud. Harghita; (ii) Harta geologică în Patrulius et al. (1969).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1969, p. 81-82), pe Valea Strîmbă, Valea Raţei şi Valea Întunecoasă (la Lunca de Sus) în baza formaţiunii este prezent discontinuu un pachet de strate cu Aptychus şi un nivel subţire de conglomerat tilloid ori de brecii. Formaţiunea, de 300 m grosime, este constituită din “(a) gresii fine cu ciment calcaros, în lespezi sau în plăci, unele foioase, cu suprafeţe larg ondulate, cu mecanoglife de tipul flow-casts; (b) grezo-calcare (calcarenit fin nisipos, de tipul spergenit); (c) calcarenite grosiere şi microbrecii calcaroase, uneori bioclastice spatice, cu litoclaste diseminate de dolomit, şisturi cristaline, diabaz, jasp, calcar pelitomorf cu Calpionella alpina Lorenz, cu unele pseudoolite prezentând incluziuni de cuarţ sau feldspaţi de neoformaţie, cu entroce, microradiole, fragmente de lamelibranhiate, brahiopode, briozoare, Bacinella irregularis Radoicic, Rotaliide, Lituolide, Trocholina aff. elongata (Leupold) (f. rar)..., (d) brecii cu fragmente de jasp şi matrice marnoasă...; brecii şi conglomerate cu elemente de calcare şi şisturi cristaline, conglomerate tilloide cu blocuri de calcare, unele de mari dimensiuni (calcare triasice şi neojurasice, dolomite), cu matrice argiloasă sau marnoasă, local cu numeroase elemente de diabaz amigdaloid...; (e) şisturi argilo-marnoase şi siltite marnoase cu tentă de alteraţie verzuie; (f) marnocalcare şi calcare marnoase cenuşiu închis-negricioase sau cenuşiu deschis-alburii cu grosime de 2-10 cm, unele cu numeroase fucoide mici de tipul Chondrites, rareori cu Lamellaptychus angulocostatus (Peters)... Ansamblul acestor depozite prezintă caractere pregnante de fliş.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1976, p. 80); (ii) Patrulius et al. (1969, p. 81-83).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu Formaţiunea de Lunca. Limita superioară este la contactul cu al patrulea episod de Strate cu Aptychus (vizibil pe creasta dintre Valea Raţei şi Valea Întunecoasă şi în Valea Antaluc) peste care urmează conglomeratul bazal al Formaţiunii de Wildflysch, de vârstă Barremian-Apţian.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) v. mai sus, Secţiunea tip.
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic.
11. Corelări: Săndulescu (1975, p. 81) consideră că un echivalent nordic al Formaţiunii de Sălămaş ar fi Conglomeratul de Chicera.
Literatura citată
Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana, 1969, Structura Pânzei Bucovinice în partea meridională a Masivului Cristalin Moldav (Carpaţii Orientali). AN, 37, 71-108.
Patrulius D., Săndulescu M., Popescu Ileana, Bleahu M., Săndulescu Jana, Stănoiu I., Popa Elena, 1969, Monografia seriilor sedimentare din Zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 305 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport Fond Geologic I.G.R., 76 p.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.
Săndulescu M., 1975, Studiul geologic al părţii centrale şi nordice a Sinclinalului Hăghimaş (Carpaţii Orientali). AN, 45, 5-166.