1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Această denumire utilizată de Mirăuţă et Mirăuţă (1964, p. 138) conţine doi termeni: Formaţiunea Saliferă Inferioară şi Molasa Roşie Inferioară. (iii) Pânza Cutelor Marginale.
3. Vârsta: Miocen inferior.
4. Sinonimie: “Formaţiunea cu Sare”+ “Gresia de Condor” sunt sinonime cu Formaţiunea Saliferă Inferioară; pro parte “Formaţiunea grezo-conglomeratică verde” (Micu, 1976a, 1976b) pentru Molasa Roşie Inferioară.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip neprecizată. (ii) Harta geologică 1:50,000, foile 35d-Crăcăoani şi 48b-Piatra Neamţ.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Nu dispunem de informaţii privind secţiunea tip. Termenul superior al Molasei Miocen Inferioare şi anume Molasa Roşie Inferioară, prezintă două tipuri faciale: unul conglomeratic-grezos în zona Almaşu-Poiana şi un facies marno-grezos (=Orizontul roşu sau Stratele de Tescani) la sud de Râul Bistriţa, între Iapa şi Tazlău (Mirăuţă et Mirăuţă,1964, p. 140-142).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mirăuţă et Mirăuţă (1964, p.138).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Menilitele Superioare şi cu Formaţiunea (Stratele) de Gura Şoimului. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea Cenuşie cu Gipsuri.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: