1. Statutul numelui: propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul inferior al Grupului de Buşeşti; (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Cerna.
3. Vârsta: Berriasian superior – Valanginian.
4. Sinonimie: “le Mebre de Pocruia” (Stănoiu et al., 1997, p. 71); “Membrul de Pocruia” (Stănoiu et al., op. cit., p. 78); “Formaţiunea de Pocruia” (Stănoiu, 2000, p. 157); “Formaţiunea de Topeşti” (Pop et Bucur, 1999, citaţi de Stănoiu, op. cit., p. 150).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Pocruia, la vest de Tismana, jud. Gorj; (ii) Podişul Mehedinţi, Munţii Mehedinţi, sud-vestul Munţilor Vîlcan, versantul sudic al Munţilor Parâng: Cerna Vârf, Padina Tisei, Şodoieşu, nord Valea Şasa (Stănoiu et al., op. cit., fig. 3 la p. 67); Harta geologică în Stănoiu et al.(op. cit., fig. 1); Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, carourile b3, b4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 123c-Obârşia Cloşani (Bercia et al., 1977) şi 123d-Tismana (Pop et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stănoiu et al. (op. cit., p. 78) dau următoarea descriere: “Membrul de Pocruia (150-200 m grosime), Berriasian superior – Valanginian, reprezentat prin calcare micritice, peletale şi bioclastice”. Stănoiu (op. cit., p. 157) dă următoarea descriere: “adesea discordantă, cu o grosime de 150-200 m, stratificată în bancuri predominant groase, este reprezentată prin roci carbonatice (calcare adesea dolomitizate) … cu stratificaţie decimetrică-metrică, predominant de tipul calcarelor peloide cu bioclaste, frecvent oncolitice”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu (op. cit., p. 157); (ii) Stănoiu et al. (op. cit., p. 71, 78).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Sohodol sau cu fundamentul; limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Sodoieşu a Grupului de Buşeşti (Stănoiu et al., op. cit., fig. 3 la p. p. 67).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La Sohodol (Valea Gropul cu Apă) de pe versantul sudic al Munţilor Parâng, pe primii 3 metri din baza succesiunii a fost identificat nannoplancton cu Conusphaera mexicana mexicana, Nannoconus steinmanni, N. steinmanni minor, N. Dolomiticus, N. Globulosus, Micracantholithus obtusus etc.; (ii) Zona Cretarhabdus crenulatus (Berriasian superior – Valanginian inferior).
10. Mediul depoziţional: Platformă carbonatică (şelf extern restrictiv şi de ţărm) (Stănoiu et al., op. cit., p. 71; Stăniu, op. cit., p. 157).
11. Corelări:
Literatura citată
Bercia I. Bercia Elvira, Năstăseanu S., Berza T., Iancu Viorica, Stănoiu I., Hârtopanu I., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123c-Obîrşia Cloşani.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu Se, Bercia I, Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., Berza T., Marinescu Fl., Stănoiu I., Hîrtopanu I., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123d-Tismana.
Stănoiu I., 2000, Noul model paleogeografic, stratigrafic şi facial al Bazinului Cerna (Danubian – Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 45, 149-165.
Stănoiu I., Neagu T., Dragastan O., Melinte M., Rădan S., Baltres A., 1997a, La stratigraphie des formations d'age Jurassique superieur-Cretace inferieur de l'unité de la Cerna dans la région du Plateau Mehedinţi-Monts Vâlcan et Parâng (Carpathes Méridionales). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 42, 63-80.