Formaţiunea de Plopa

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii)  Formaţiunea conţime doi membri: Membrul de Valea Lindinei (inferior) şi Calcarul de Valea Nerei (superior);  (iii) Carpații Meridionali, Pânza Getică, Faza I-a.

3.  Vârsta: Valanginian superior -  pro parte-Aptian.

4.  Sinonimie: “Calcarele Urgoniene”,  “Calcarele de Plopa” (Răileanu et al., 1957, p. 302); “Formaţiunea Calcarelor Urgoniene”, “Formaţiunea Calcarelor de Plopa” (Bucur, 1991, 1997, p. 67).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Locul cunoscut sub numele de Plopa, la est de localitatea Anina, jud. Caraş-Severin; (ii) Zona Reşiţa. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 31-Reşiţa, carourile a4, b3, b4, c3, c4, d3 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 121b-Reșița (Năstăseanu et al., 1985), 121c-Oravița (Năstăseanu et al., 1975), 121d-Anina (Năstăseanu et Savu, 1970), 139a-Sasca (Maier et al., 1963), 139b-Lăpuşnicu Mare (Năstăseanu et Savu, 1970), 139c-Modova Nouă (Năstăseanu et al., 1972) (pe toate acestea Calcarele de Valea Nerei sunt incluse în Calcarele de Plopa).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Caracterele litologice ale celor doi membri ai formaţiunii sunt descrise în fişele litostratigrafice ale fiecăruia dintre aceştia. Per ansamblu, formaţiunea, groasă de 150-250 m, este constituită din micrite şi pelmicrite cu silicolite, în partea sa inferioară, şi din calcare bioacumulate, la partea superioară. Silicolitele care caracterizează Membrul de Valea Lindinei sunt prezente şi în partea bazală a Calcarului de Valea Nerei. Acest fapt ar demonstra că limita dintre membrul inferior şi cel superior al Formaţiunii de Plopa este heterocronă. In zonele marginale ale bazinului Reşiţa litofaciesul membrului inferior este înlocuit complet cu litofaciesul membrului superior. Bucur (1997) a admis că silicolitele din partea bazală a Calcarului de Valea Nerei reprezintă un al doilea nivel de silicolite, heterocron faţă de nivelul silicolitelor din Membrul de Valea Lindinei.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et al. (ibidem); (ii) Bucur (1997); Năstăseanu  et al., (1968), pe Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 31-Reşiţa; Năstăseanu et al.,  (1985) pe Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 121b-Reşiţa.

8.  Limite: Limita de tranziţie litologică progresivă cu Formaţiunea de Crivina (inferioară) şi cu Formaţiunea de Valea Minişului (superioară).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): v. fişele celor doi membri care compun formaţiunea.

10.  Mediul depoziţional: Marin, platformă carbonatică.

11.  Corelări: Formaţiunea de Plopa se corelează cu Formaţiunea de Tismana din bazinul Cerna (Stănoiu et al., 1997; Stănoiu, 2000) şi cu partea mediană şi superioară a Formaţiunii de Şviniţa din bazinul Sirinia (Răileanu, 1953; Avram, 1976).