1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Călugăreni; (iii) Depresiunea Getică, Zona internă a Avantfosei Carpatice, sectorul dintre Valea Buzăului şi Valea Dâmboviţei.
3. Vârsta: Ponţian superior (Bosforian).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Pârâul Valea Salciei, judeţul Prahova; (ii) Subcarpaţii Munteniei, între văile Buzăului şi Dâmboviţa; Harta geologică 1: 200,000, foaia 33-Târgu-Jiu, caroul b1 (Bercia et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 124c-Peştişani (Marinescu et al., 1988).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Aceasta debutează cu argile masive, de culoare cenuşiu-deschisă, cu spărtură neregulată, fosilifere. Urmează argile cenuşii, fin stratificate, în plăci, fosilifere, peste care se dispun argile slab siltice care alternează cu marno-argile cenuşii, cu spărtura neregulată, de asemenea fosilifere.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Papaianopol (1974); (ii) Marinescu et al. (1988, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 124c-Peştişani).
8. Limite: Membrul de Valea Salciei se dispune peste Membrul cu cărbuni de vârstă portaferriană al Formaţiunii de Călugăreni şi suportă ultima subdiviziune a acesteia, Membrul de Băneşti, de vârstă dacian inferioară.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In argilele masive din baza secvenţei apar resturi fosile aparţinând speciilor Didacna (Pontalmyra) subcarinata luxuriosa, D. (P.) ex gr. multistriata, Lunadacna lunae, Chartoconcha gigantea, Ch. rumana, Phyllocardium planum planum, Pseudocatillus subzlatarskii, Congeria markovici, Valenciennius cfr. krambergeri. Din argilele fin stratificate care urmează au fost determinate speciile Chartoconcha rumana, Phyllocardium planum planum, Pseudocatillus sp., Pisidium amnicum şi Dreissena sp. De la partea superioară a secvenţei litologice sunt cunoscute speciile Didacna (Pontalmyra) subcarinata luxuriosa, D. (P.) cfr. subcrenulata, D. (P.) constantia, D. (P.) ex gr. sulcatina, Caladacna steindachneri, Chartoconcha bayerni, Ch. Gigantea, Pseudocatillus cfr. subzlatarskii, Congeria crf. markovici, C. Cfr. subcarinata şi Valenciennius sp.
10. Mediul depoziţional: Lacustru, cu foarte slabe momente de ridicare a ariei sursă manifestate printr-un aport ceva mai ridicat de sedimente siltice şi nisipoase.
11. Corelări: Membrul de Valea Salciei este sincron cu Membrul de Trenu al Formaţiunii de Milcov separtat în cuprinsul ariei Buzău – Istriţa. In acelaşi timp corespunde stratigrafic şi cu Membrul de Valea Călugărului al Formaţiunii de Malovăţ, dezvoltat în cadrul Depresiunii Getice între văile Dâmboviţa şi Jiu. In acelaşi timp depozitele bosforiene ale secvenţei descrise pe Valea Salciei pot fi recunoscute, litologic şi faunistic, la est de Cricovul Sărat şi pe cursul văilor Ceptura, Budureasca, Micudu, valea lui Cernat, valea Scheii şi valea Tohăneasa.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Bercia I., Marinescu Fl., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Bercia I., Marinescu F., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Iosefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu. Notă explicativă, 57 p.
Marinescu F., Pop G., Gridan T., 1988, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 124c-Peştişani (pregătire). Raport, F. G., 15 p.
Papaianopol I., 1974, Faciesurile şi posibilităţile de corelate ale Ponţianului superior (Bosphorian) dintre valea Cricovul Sărat şi valea Tohăneasa (jud. Prahova). D. S. Inst. Geol., 60, 5, 61-73.