1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i) Formaţiunea de Călugăreni; Subdiviziuni (ii) - ; Unitatea structurală (iii): Depresiunea Getică, Zona internă a Avantfosei Carpatice, sectorul dintre Valea Buzăului şi Valea Dâmboviţei.
3. Vârsta: Ponţian superior (Bosforian).
4. Sinonimie: - ;
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Pârâul Valea Salciei, judeţul Prahova; (ii): Subcarpaţii Munteniei, între văile Buzăului şi Dâmboviţa.
6. Secţiunea tip; variaţii de facies: Aceasta debutează cu argile masive, de culoare cenuşiu-deschisă, cu spărtură neregulată, fosilifere. Urmează argile cenuşii, fin stratificate, în plăci, fosilifere., peste care se dispun argile slab siltice care alternează cu marno-argile cenuşii, cu spărtura neregulată, de asemenea fosilifere.
7. Referinţa tip (i) Papaianopol (1974); Alte referinţe (ii): Marinescu et al. (1988).
8. Limite: Membrul de Valea Salciei se dispune peste Membrul cu cărbuni de vîrstă portaferriană al Formaţiunii de Călugăreni şi suportă ultima subdiviziune a acesteia, Membrul de Băneşti, de vîrstă dacian inferioară.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: In argilele masive din baza secvenţei apar resturi fosile aparţinînd speciilor Didacna (Pontalmyra) subcarinata luxuriosa, D. (P.) ex gr. multistriata, Lunadacna lunae, Chartoconcha gigantea, Ch. rumana, Phyllocardium planum planum, Pseudocatillus subzlatarskii, Congeria markovici, Valenciennius cfr. krambergeri. Din argilele fin stratificate care urmează au fost determinate speciile Chartoconcha rumana, Phyllocardium planum planum, Pseudocatillus sp., Pisidium amnicum şi Dreissena sp. De la partea superioară a secvenţei litologice sunt cunoscute speciile Didacna (Pontalmyra) subcarinata luxuriosa, D. (P.) cfr. subcrenulata, D. (P.) constantia, D. (P.) ex gr. sulcatina, Caladacna steindachneri, Chartoconcha bayerni, Ch. Gigantea, Pseudocatillus cfr. subzlatarskii, Congeria crf. markovici, C. Cfr. subcarinata şi Valenciennius sp.
10. Mediu depoziţional: Lacustru, cu foarte slabe momente de ridicare a ariei sursă manifestate printr-un aport ceva mai ridicat de sedimente siltice şi nisipoase.
11. Corelări: Membrul de Valea Salciei este sincron cu Membrul de Trenu al Formaţiunii de Milcov separtat în cuprinsul ariei Buzău – Istriţa. In acelaşi timp corespunde stratigrafic şi cu Membrul de Valea Călugărului al Formaţiunii de Malovăţ, dezvoltat în cadrul Depresiunii Getice între văile Dâmboviţa şi Jiu. În acelaşi timp depozitele bosforiene ale secvenţei descrise pe Valea Salciei pot fi recunoscute, litologic şi faunistic, la est de Cricovul Sărat şi pe cursul văilor Ceptura, Budureasca, Micudu, valea lui Cernat, valea Scheii şi valea Tohăneasa.
M. Ţicleanu, 2011