1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Malovăţ; (iii) Depresiunea Getică, sectorul dintre valea Dâmboviţei şi Jiu.
3. Vârsta: Ponţian superior (Bosphorian).
4. Sinonimie: "Stratele cu Phyllocardium planum planum".
5. Localitatea tip (i) Răspândire geografică (ii): (i) Valea Călugărului, hidronim local; (ii) Partea de est a Piemontului Getic, situată la est de Jiu; Harta geologică, 1: 200,000, foile 33-Tg Jiu (Bercia et al., 1967; 1968), 34-Piteşti (Bombiţă et al., 1968; Mihăilă et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Depozitele Ponţianului superior dezvoltat la est de valea Oltului sunt alcătuite litologic din nisipuri, argile şi marne. Uneori nisipurile sunt cu totul predominante aşa cum se observă în profilul tip al Dacianului inferior (din vestul Bazinului Dacic) de la Bengeşti. In zona localităţii Scoarţa către partea inferioară a Bosforianului predomină însă marnele cu intercalaţii de nisipuri, urmate apoi de marne nisipoase fosilifere.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii) Bombiţă et al. (1968 pe Harta geologică, 1: 200,000, foaia 34-Piteşti), Marinescu în Bercia et al. (1968 pe Harta geologică, 1:200,000, foaia 33-Tg Jiu).
8. Limite: In general depozitele bosforiene se dispun normal peste depozitele mai argiloase şi mai fosilifere ale Ponţianului mediu, dar uneori se dispun direct şi peste termeni mai vechi ce revin Miocenului mediu şi inferior. In mod obişnuit suportă depozite ce sunt raportate Dacianului inferior (Geţianului) care este ceva mai argilos către partea sa bazală în tot acest areal.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Cele mai des întîlnite specii fosile ale acestei subdiviziuni sunt Phyllocardium planum planum, Didacna subcarinata subcarinata şi Congeria subcarinata botenica. In zona Scoarţa marnele cu intercalaţii de nisipuri conţin exemplare de Prosodacna ex gr. sturi, Limnocardium (div. sp.) şi Melanopsis sp. Marnele nisipoase care urmează sunt de asemenea fosilifere fiind prezentă şi aici Prosodacna ex gr. sturi, dar alături de Hyriopsis sp. şi Viviparus sp.
10. Mediu depoziţional: Lacustru, dar cu un aport sporit şi constant de material nisipos datorat probabil ridicării permanente, dar relativ constante, a unor blocuri ale ariei sursă. Alte zone sunt însă alimentate cu material mai fin probabil datorită legăturii lor genetice cu alte zone ale ariei sursă, neantrenate în procese de ridicare.
11. Corelări: Depozitele acestei subdiviziuni corespund evident Stratelor cu Phyllocardium planum planum din restul arealului Bazinului Dacic, fiind sincrone şi cu Stratele (Membrul) de Valea Boerească al Formaţiunii de Malovăţ din extremitatea vestică a bazinului. Faţă de schema prezentată de Marinescu et al. (1998) se poate preciza că depozitele acestui membru estic al Formaţiunii de Malovăţ nu sunt sincrone şi cu Nisipurile de Cocorova care aparţin mai degrabă Dacianului inferior (Geţianului). Spre est această subdiviziune poate fi corelată cu Membrul de Valea Salciei al Formaţiunii de Călugăreni, dar şi cu Membrul de Trenu al Formaţiunii de Milcov.
M. Ţicleanu
Literatura citată
Bercia I., Marinescu Fl., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Bercia I., Marinescu F., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Iosefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu. Notă explicativă, 57 p.
Bombiţă G., Codarcea M.-D., Giurgea P., Lupu M., Mihăilă N., Stancu J., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti. Notă explicativă.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Mihăilă N., Stancu Iosefina, Giurgea P., Dessilla Codarcea Marcela, Bombiţă G., Lupu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti.