- Statutul numelui: În uz.
- Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Malovăţ; (iii) Depresiunea Getică, sectorul dintre valea Dâmboviţei şi Jiu.
- Vârsta: Ponţian superior (Bosphorian).
- Sinonimie: "Stratele cu Phyllocardium planum planum".
- Localitatea tip (i) Răspândire geografică (ii): (i) Valea Călugărului, hidronim local; (ii): Partea de est a Piemontului Getic, situată la est de Jiu.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Depozitele Ponţianului superior dezvoltat la est de valea Oltului sunt alcătuite litologic din nisipuri, argile şi marne. Uneori nisipurile sunt cu totul predominante aşa cum se observă în profilul tip al Dacianului inferior (din vestul Bazinului Dacic) de la Bengeşti. În zona localităţii Scoarţa către partea inferioară a Bosforianului predomină însă marnele cu intercalaţii de nisipuri, urmate apoi de marne nisipoase fosilifere.
- Referinţa tip (i) Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii): Bombiţă et al. (1968), Marinescu în Bercia et al. (1968).
- Limite: În general depozitele bosforiene se dispun normal peste depozitele mai argiloase şi mai fosilifere ale Ponţianului mediu, dar uneori se dispun direct şi peste termeni mai vechi ce revin Miocenului mediu şi inferior. În mod obişnuit suportă depozite ce sunt raportate Dacianului inferior (Geţianului) care este ceva mai argilos către partea sa bazală în tot acest areal.
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Cele mai des întîlnite specii fosile ale acestei subdiviziuni sunt Phyllocardium planum planum, Didacna subcarinata subcarinata şi Congeria subcarinata botenica. În zona Scoarţa marnele cu intercalaţii de nisipuri conţin exemplare de Prosodacna ex gr. sturi, Limnocardium (div. sp.) şi Melanopsis sp. Marnele nisipoase care urmează sunt de asemenea fosilifere fiind prezentă şi aici Prosodacna ex gr. sturi, dar alături de Hyriopsis sp. şi Viviparus sp.
- Mediu depoziţional: Lacustru, dar cu un aport sporit şi constant de material nisipos datorat probabil ridicării permanente, dar relativ constante, a unor blocuri ale ariei sursă. Alte zone sunt însă alimentate cu material mai fin probabil datorită legăturii lor genetice cu alte zone ale ariei sursă, neantrenate în procese de ridicare.
- Corelări: Depozitele acestei subdiviziuni corespund evident Stratelor cu Phyllocardium planum planum din restul arealului Bazinului Dacic, fiind sincrone şi cu Stratele (Membrul) de Valea Boerească al Formaţiunii de Malovăţ din extremitatea vestică a bazinului. Faţă de schema prezentată de Marinescu et al. (1998) se poate preciza că depozitele acestui membru estic al Formaţiunii de Malovăţ nu sunt sincrone şi cu Nisipurile de Cocorova care aparţin mai degrabă Dacianului inferior (Geţianului). Spre est această subdiviziune poate fi corelată cu Membrul de Valea Salciei al Formaţiunii de Călugăreni, dar şi cu Membrul de Trenu al Formaţiunii de Milcov.
M. Ţicleanu
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA