1. Statutul numelui: Formală, identificată în foraje.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică, sectorul sud-dobrogean.
3. Vârsta: Mastrichtian inferior-superior.
4. Sinonimie: Probabil Maastrichtianul din Senonianul cu “crete silicifiate, calcare şi gresii calcaroase” din forajele dintre Constanţa şi Mangalia (Chiriac în Ianovici et al., 1961); “Maastrichtianul în facies marin” (Ion în Petcu et al., 1989, 1992; Ion în Iva et al., 1990); non “Maastrichtianul” la zi din Dobrogea de Sud şi din Dobrogea Centrală (tabel în Macovei et Atanasiu, 1934); non “Masstrichtianul” din creta senoniană care aflorează în Dobrogea de Sud (ex. la Ovidiu) (Chiriac în Ianovici et al., 1961; Chiriac et al., 1977).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sonda 9, intervalul 39,8-68 m, la NE de izvoarele Văii Nisipari (afluent drept al Văii Carasu), jud. Constanţa; coordonate E 28o15; N 44o 15 15; Parastratotip1: Sonda 10, de la sud de localitatea Nazarcea,intervalul 3-12 m; Parastratotip 2: Sonda 8, la 2 km est de localitatea Nazarcea, intervalul 8,5-10 m; Materialul geologic se păstrează în Litoteca I.G.R. din Bucureşti; (ii) Formaţiunea este cunoscută în foraje şi într-un singur afloriment, în jumătatea estică a Dobrogei de Sud (regiunea Valea Nisipari-Nazarcea, la nord de Valea Carasu; la sud de Valea Carasu formaţiunea este prezentă în zona Bărăganu-Costineşti-Eforie Nord şi zona general Scărişoreanu-Cotu Văii-nord Dobromiru). Este cunoscut un singur afloriment la 4,5 km SV de Ovidiu, în malus sudic al canalului Poarta Albă-Năvodari (în zona contactului tectonic dintre Dobrogea Centrală şi Dobrogea de Sud); Harta geologică 1:200,000, foaia 46-Constanța, caroul c2; Harta geologică 1:50,000, foaia 181b-Medgidia.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): A fost descrisă o secţiune compozită de 40 m grosime, constituită din nouă intervale litologice (în ordinea succesiunii stratigrafice):
- Argile şi calcare argiloase (= marnocalcare) de 4 m grosime, cu litoclaste în bază.Rocile conţin foraminifere şi nannoplancton;
- Calcare cretoase masive, albe;
- Marne şi argile cenuşii, de 4-5 m grosime. Conţin foraminifere şi nannoplancton;
- Argile şi marne cretoase, glauconitice, de 3 m grosime. In bază sunt prezente coprolite, apoi foraminifere;
- Nisipuri şi gresii friabile, cretoase, glauconitice de 10 m grosime;
- Calcare cretoase albe, masive, uneori glauconitice, groase de 8-9 m. Rocile conţin fragmente de inocerami şi foraminifere;
- Argile şi marne cretoase, groase de 4 m. Conţin litoclaste de calcare;
- Calcare albe, masive, groase de 3 m;
- Argile şi marne cretoase, albe, groase de 1 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ion, Iva, Melinte (în Ion et al.) nu avem an; (ii) Ion (în Petcu et al. 1989, 1991, 1992); Avram et al. (1993); Ion (în Avram et al., 1998).
8. Limite: La localitatea tip limita inferioară este de continuitate stratigrafică cu Formaţiunea de Nazarcea, continental-lacustră. In alte zone limita inferioară este o discordanţă simplă, la contactul cu Formaţiunea de Murfatlar sau cu formaţiuni mai vechi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Foraminifere bentonice şi planctonice; nannoplancton; (ii) In intervalul bazal este prezentă o asociaţie de foraminifere planctonice a Zonei Globotruncana falsostuarti şi foraminifere bentonice ale părţii inferioare a Zonei Gavelinella complanata. Nannoplanctonul aparţine Zonei Tranolithus orionatus. In intervalul litologic al treilea foraminiferele planctonice aparţin părţii superioare a Zonei Globotruncana falsostuarti (Subzona Globotruncana esnehensis); foraminiferele bentonice ţin de partea superioară a Zonei Gavelinella complanata; nannoplanctonul aparţine Zonei Reihardtites laevis. Asociaţiile de până aici sunt de vârstă Maastrichtian inferior. Intervalul litologic al patrulea conţine foraminifere planctonice ale părţii superioare a Zonei Gansserina gansseri. Intervalul litologic al şaselea conţine foraminiferele planctonice ale Subzonei Abaomphalus mayoroensis. Asociaţiile din intervalele litologice 4-6 sunt de vârstă Maastrichtian superior. Rezultă că asociaţiile micropaleontologice identificate demonstrează extinderea din Maastrichtianul inferior până în cel superior al Formaţiunii de Nisipari.
10. Mediul depoziţional: Mediu marin neritic şi neritic-pelagic (offshore).
11. Corelări: Partea inferioară (maastrichtian inferior) a Formaţiunii de Nisipari se îndinţează lateral cu Formaţiunea de Nazarcea, continental-lacustră.
Dr. Jana Ion, 1998
Literatura citată
Avram E., Szasz L., Antonescu E., Baltres A., Iva Mariana, Melinte Mihaela, Neagu T., Rădan S., Tomescu Camelia, 1993, Cretaceous terrestrial and shallow marine deposits in northern South Dobrogea (SE Romania). Cretaceous Research, 14, 265-305.
Avram E., Andreescu I., Baltres A., Ion Jana, Mihăilescu N., Munteanu Emilia, Munteanu T., Oaie G., Seghedi Antoneta, Vaida Marioara, 1998, Elaborarea, reactualizarea şi imprimarea hărţilor geologice şi geofizice naţionale. Harta geologică scara 1: 50,000, foaia 182a-Constanţa. Raport, Fond Geologic I.G.R.
Chiriac M., Bărbulescu Aurelia, Neagu T., Dragastan O., 1977, La Dobrogea centrale et de sud pendant le Jurassique et Crétacé.Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 21, 145-153.
Ianovici V.,Giuşcă D., Mutihac V., Mirăuţă O., Chiriac M., 1961, Ghidul excursiilor. D. Dobrogea. A.G.C-P., Cong. V, 84 p.
Iva Mariana, Melinte Mihaela, Ion Jana, Florescu C., 1990, New data on the Upper Cretaceous deposits from South Dobrogea (Romania). IGCP 245 and 262, Symposium, Bucharest 1990, Abstracts (nepaginat), Raport Fond Geologic I.G.R.
Ion Jana, Iva Mariana, Melinte Mihaela, Florescu C., Subsurface Santonian-Maastrichtian deposits in northeastern South Dobrogea (Romania). Rom. Jour. Stratigraphy, 77, 47-63.
Macovei G., Atanasiu I., 1934, L’evolution geologique de la Roumanie-Cretace. AN, 16, 63-280.
Petcu I., Antonescu E., Avram E., Baltres A., Filote M., Florescu C., Gheorghian M., Ion Jana, Iva Mariana, Melinte Mihaela, Olteanu R., Rădan S., Tomescu Camelia, 1989-1990, Selecţionarea materialelor de referinţă ce urmează a fi conservate în Litoteca naţională. Partea I-a. (Studiul forajelor din Dobrogea de Sud, sectorul Valea Carasu - Falia Capidava-Ovidiu) Fascicola 2-a. Raport Fond Geologic I.G.R.
Petcu I., Filoti M., Florescu C., Ichim Adina, Ichim M., Andreescu I., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Ion Jana, Iva Mariana, Oaie G., Piliuţă Ana Maria, Seghedi Antoneta, Tomescu Camelia, 1991, Sistmatizarea pe unităţi structurale a materialului existent şi a celui care urmează a intra în Litoteca naţională, în vederea utilizării acestuia cu eficienţă sporită în activitatea de prospecţiuni şi explorări. Fascicola 2, Studiul carotelor din Dobrogea de Sud, conservate în Litotecă. Raport Fond Geologic I.G.R.