Formaţiunea de Nadanova

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Bazinului Fosei Danubiene (Stănoiu, 1997b); (iii) Carpații Meridionali, Autohtonul Danubian Extern, Zona Cerna.

3.  Vârsta: Albian?-Cenomanian-Turonian bazal. Formaţiunea a fost atribuită Cretacicului inferior (Hauterivian superior) (Codarcea, 1940, p. 40). Inainte de acea dată rocile acestei formaţiuni au fost considerate liasice şi/sau cretacic inferioare.

4.  Sinonimie: “les Couches de Nadanova“ (Codarcea, ibidem); ”Complexul inferior” (Codarcea et Pop, 1965, p. 356).  

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Stratotipul este amplasat pe versantul stâng al unei văiugi situate imediat la nord de localitatea Izverna din Podişul Mehedinţi, jud. Mehedinţi. Accesul este posibil pe şoseaua asfaltată Baia de Aramă-Nadanova şi apoi pe drumul neasfaltat, lung de 5 km, până la Isverna;  (ii) Formaţiunea aflorează în tot arealul Zonei Cerna: la Cazane, în Podişul Mehedinţi, Munţii Mehedinţi, Munţii Vâlcan-Parâng. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul b3, c2, c3 (Năstăseanu et Bercia, 1968), foaia 40-Turnu-Severin, caroul a1 (Savu et al., 1966); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 123c-Obîrșia Cloșani (Bercia et al., 1977); 124c-Peștișani (Marinescu et al., 1989).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Descrierea cea mai completă a Formaţiunii de Nadanova a fost dată de Codarcea et Pop (ibidem) şi de Pop (1973, p. 30-32). Formaţiunea este marno-calcaroasă şi are grosimi care nu depăşesc 100 m. Codarcea et Pop (ibidem) dau următoarea descriere: ”…predominant marno-calcare cenușii-gălbui sau slab verzui, cu intercalații de argile marnoase și rareori argile grezoase. Sporadic în acest complex se întâlnesc intercalații de strate subțiri (0.10-0.30 m) de calcare slab marnoase (nord de Boroșteni). In secvențele argilo-grezoase, în secțiuni subțiri, se remarcă prezența granulelor de glauconit. Acestea sunt mai abundente în nivelele din baza complexului. Conțin, de asemenea, fragmente de belemniți și rareori fragmente de inocerami. In secțiuni subțiri se observă numeroase testuri de foraminifere, printre care predomină globotruncanele monocarenate și globigerinidele. Rocile acestui complex se dispun sub formă de plăci sau au aspect șistos. Grosimea… nu este constantă, ea variind de la câțiva metri (nord de Tismana, Vîlcele, Bîlta) până la 60-70 m (Runcu). In general are grosimi medii care nu depășesc 20-30m”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Codarcea (ibidem) a descris prima dată această unitate litostratigrafică la care îngloba, ca şi Codarcea et Mercus (1959), şi o parte a rocilor părţii inferioare a Formaţiunii de Mehedinţi, suprajacente; (ii) Aproape toate lucrările şi hărţile geologice au descris şi au figurat această entitate litostratigrafică.

8. Limite: Limita inferioară, discordantă este la contactul  cu Formaţiunea de Tismana şi cea superioară, discordantă, este la contactul cu Formaţiunea de Mehedinţi.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea de Nadanova conţine o bogată asociaţie paleontologică cu amoniţi, belemniţi, inocerami, foraminifere planctonice (Codarcea, idem; Codarcea et Mercus, idem; Mercus, 1961; Drăghici, 1962; Mutihac, 1964b; Codarcea et Pop, idem; Pop, idem, p. 30-31; Preda, 1986).

10. Mediul depoziţional: Mare adâncă cu sedimentaţie pelagică.

11. Corelări: Formaţiunea de Nadanova se corelează cu entităţile litostratigrafice în facies pelagic din Zonna Sirinia, Pânza de Iuta şi Pânza de Coşuştea, situate în baza Grupului Bazinului Fosei Danubiene (Stănoiu, 1997).                                                 

                                                                                               I. Stănoiu, 2001