1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică, sectorul sud-dobrogean.
3. Vârsta: Santonian-Campanian inferior.
4. Sinonimie: “Murfatlar Formation (Santonian-Lower Campanian” (Avram et al., 1988, p. 28); “Formaţiunea de Murfatlar (Santonian-Campanian inferior)” (Avram et al., 1988, p. 40; “Murfatlar Formation” (Avram et al., 1993, p. 299); “The Murfatlar Formation” (Avram et al., 1996, p. 20).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Carasu, între Castelu şi Murfatlar (Basarabi); (ii) Formaţiunea este prezentă în partea estică a Dobrogei de Sud, la est de linia Cuza Vodă-Peştera-Lespezi (fig. 8 la p. 282, în Avram et al., 1993). Aflorează în malul Lacului Siutghiol (între Ovidiu şi Palazu Mare); Harta geologică 1:200,000, foaia 45-Călărași, caroul d4, foaia 46-Constanța, carourile c1, c2, c3; Harta geologică 1:50,000, foile 181a-Peştera (Ghenea et al., 1984a), 181b-Medgidia (Ghenea et al., 1984b), 180d-Adamclisi (Avram et al., 1992; 2015),190b-Adamclisi (Avram et al., 2015).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Succesiunea este constituită din trei intervale (în ordinea succesiunii stratigrafice):
- Conglomerat bazal cu grosimi sub 0,8 m, care conţine cochilii fosfatizate, remaniate din depozite albiene, şi frecvente echinide remaniate din depozite turoniene, precum şi faună proprie.
- Interval de tranziţie de 1-4 m grosime, cu gresii cuarţoase, glauconitice, cretoase, cu abundente fragmente de inocerami.
- Interval de 35 m grosime, constituit din cretă albp, masivă, cu bioturbaţii şi cu cherturi. Acest interval este bogat în foraminifere şi coccolite.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Avram, Szasz, Drăgănescu (1984, Harta geologică 1:50,000, foile 181a-Peştera şi 181b- Medgidia).
8. Limite: Limite neprecizate.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Faună de brachiopode, echinide, inocerami, în conglomeratul bazal al formaţiunii. Avram et al. (1996, p. 20) citează Macovei (1911) nu avem la Literatura, Chiriac (1956), nu avem la Literatura Bărbulescu et Neagu (1988), nu avem la Literatura Neagu et Szasz în Avram et al. (1988), autori care au făcut cercetări paleontologice.
10. Mediul depoziţional: Mediu marin transgresiv (cu transgression lag), evoluând spre condiţii de şelf deschis.
11. Corelări:
Literatura citată
Avram E., Drăgănescu A., Szasz L., Neagu T., 1988, Stratigraphy of the outcropping Cretaceous deposits in Southern Dobrogea (SE Romania). Mémoires Inst. Géol., 33, 5-43.
Avram E., Andreescu I., Bombiţă G., Drăgănescu A., Ghenea C., Pop G., Szasz L., 1992, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 180d-Adamclisi.
Avram E., Szasz L., Antonescu E., Baltres A., Iva Mariana, Melinte Mihaela, Neagu T., Rădan S., Tomescu Camelia, 1993, Cretaceous terrestrial and shallow marine deposits in northern South Dobrogea (SE Romania). Cretaceous Research, 14, 265-305.
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Andreescu I., Bombiță G., Szász L., Drăgănescu A., Pop Gr., Ghenea C., 2015, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 180d, 190b-Adamclisi.
Bandrabur T., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călăraşi. Notă explicativă.
Chiriac M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa. Notă explicativă
Ghenea C., Avram E., Szasz L., Ghenea Ana, Drăgănescu A., Andreescu I., 1984a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 181a-Peştera.
Ghenea C., Avram E., Szasz L., Drăgănescu A., Andreescu I., 1984b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 181b-Medgidia.
Liteanu E., Chiriac M., Bandrabur T., 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călăraşi.
Mutihac V., Mirăuţă O., Minzatu Silvia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa.
.