1. Statutul numelui: În uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i) Este primul membru al Formaţiunii de Milcov; Subdiviziuni (ii) Strate de Valea Ciomegii (=Complexul pestriţ) la partea sa superioară; Unitatea structurală (iii): Depresiunea Getică (Zona externă, epicratonică a Avantfosei Carpatice).
3. Vârsta: Basarabian superior – Chersonian (Vrancian la Andreescu şi Ţicleanu, 1976).
4. Sinonimie: Strate de Rîmnic – Andreescu et Ţicleanu (1976), foaia Dumitreşti;
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Valea Rîmnicului, judeţul Vrancea; (ii): Subcarpaţii de curbură.
6. Secţiunea tip; variaţii de facies: Reprezintă o serie flişoidă cu intercalaţii de calcare organogene. In bază apar gresii, calcare organogene şi nisipuri. La partea superioară se separă un „complex pestriţ”, alcătuit din argile şi nisipuri, separat sub numele de „Strate de Valea Ciomegii”.
7. Referinţa tip (i) Marinesu et al. (1998); Alte referinţe (ii): Andreescu et Ţicleanu (1976), foaia 113 b Dumitreşti.
8. Limite: Se dispune peste un complex pelitic, numit Formaţiunea de Şipoţelu, de vîrstă volhinian – bessarabian inferioară şi suportă depozite meoţiene cu cinerite şi cu faună de apă dulce. Peste Membrul de Rîmnic se suprapune următoarea subdiviziune a Formaţiunii de Milcov, respectiv Membrul de Ursoaia.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Fauna de mactre ce caracterizează aceste depozite este reprezentată prin speciile Mactra fabreana, M. tapesoides, M. podolica, M. crassicolis, M. bulgarica bisocensis, M. bulgarica.
10.Mediu depoziţional: Lacustru, cu momente de depunere a carbonaţilor în condiţii climatice mai favorabile (ape mai calde) în prima fază de acumulare a acestor depozite. Se depune însă în condiţii diferite de cele care au condus la acumularea Calcarului de Istriţa, alcătuit mai ales din calcare organogene.
11. Corelări: Membrul de Rîmnic este practic sincron cu Membrul (Calcarul) de Istriţa al Formaţiunii de Tătaru şi ar corespunde de asemenea stratigrafic Formaţiunii de Izvoru Bîrzii, dezvoltată în cuprinsul Depresiunii Getice.
M. Ţicleanu, 2011