Membrul de Petroşnita-Bela Reca

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Delineşti; (iii) Depresiunea Caransebeş.

3.  Vârsta: Badenian.

4. Sinonimie: “Pietrişurile de Bela Reca” (Iliescu et al., 1967, raport citat de Lubenescu et al., 1993, p. 122); “Subformaţiunea de Petroşniţa-Bela Reca” (Lubenescu et al., 1993, p.122).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Petroşniţa, pe Valea Timişului, la sud de Caransebeş, jud. Caraş Severin (Lubenescu et al., 1993, Harta geologică, 1:100,000; (ii) Această unitate litostratigrafică este cunoscută la sud de Caransebeş, la Buchin - Petroşniţa - Bucoşniţa, pe stânga Timişului, şi la Teregova - Armeniş - Sadova Veche, pe dreapta Timişului.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Stivă de 80-150 m grosime de “calcare albicioase, detritice, fosilifere în bancuri de 0,2-1,5 m, cu intercalaţii de marne, argile şi gresii” (Lubenescu et al., 1993, p. 122). Acolo unde stau direct peste fundamentul cristalin (Valea Jurov) au în bază nisipuri gălbui-cafenii, grosiere şi pietrişuri poligene slab cimentate. Spre partea superioară a succesiunii apar intercalaţii de marne cenuşii şi calcare oolitice (Teregova, Armeniş, Sadova Veche); (ii) Către centrul bazinului şi pe rama sa estică litologia constă dintr-o succesiune de nisipuri şi pietrişuri cu intercalaţii de marne şi gresii conglomeratice.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Lubenescu et al. (1993, p. 122).

8.  Limite: Această unitate litostratigrafică se află la partea superioară a Formaţiunii de Delineşti, sau se aşterne peste şisturile cristaline ale Munţilor Semenicului. In succesiune urmează depozite sarmaţiene.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte (Ostrea div. sp, Ancilla, Echinocyathus, Turritella)(Lubenescu et al., 1993, p. 122).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: