1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Tătaru (este cel de al doilea membru al acestei formaţiuni); (iii) Depresiunea Getică (Zona internă a Avantfosei Carpatice, zona cutelor diapire, subzona cutelor diapire externe).
3. Vârsta: Basarabian superior – Chersonian.
4. Sinonimie: Calcare (Calcarul) de Istriţa – Motaş et al. (1976), Ghenea et al. (1978), Papaianopol (1992).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Istriţa, judeţul Buzău; (ii) Subcarpaţii Munteniei; Harta geologică 1: 200,000, foaia 36-Ploiești, carourile b2, b3 (Motaș et al., 1967; Săndulescu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 130d-Călugăreni (Ceptura) (Mota ş et al., 1976), 131c- Istriţa (Ghenea et al., 1978).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Litologic este alcătuit din calcare organogene, calcare oolitice, gresii, nisipuri şi argile.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii) Motaş et al. (1976) pe Harta geologică 1:50,000, foaia 130d-Călugăreni (Ceptura); Ghenea et al. (1978) pe Harta geologică 1:50,000, foaia 131c-Istriţa; Papaianopol (1992 – teza de doctorat).
8. Limite: Se dispune peste depozite volhinian – bessarabian inferioare (Membrul de Dara al Formaţiunii de Tătaru) şi suportă nisipuri, gresii şi argile meoţiene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Fauna determinată din depozitele raportate acestui membru al Formaţiunii de Tătaru este reprezentată prin speciile Mactra bulgarica, M. balcica, M. aff. caspia, Tapes gregarius, Cerithium sp., Trochus sp., Loxoconcha sp., Cardium sp.
10. Mediul depoziţional: Lacustru, favorabil acumulării de nivele carbonatice organogene, dar marcat şi de momente cu aport crescut de material detritic.
11. Corelări: Este sincron cu Membrul de Rîmnic al Formaţiunii de Milcov şi în acelaşi timp se plasează stratigrafic la acelaşi nivel cu Formaţiunea de Izvoru Bîrzii.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Ghenea C., Ghenea Ana, Papaianopol I., Motaş I., Micu M., 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 131c-Istriţa.
Motaş I., Bandrabur T., Ghenea C., Săndulescu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Motaş I., Papaianopol I., Bandrabur T., 1976, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 130d-Călugăreni (Ceptura).
Motaş IC., Marinescu Fl.,Popescu G., 1976, Essai sur le Néogène de Romanie. AN, 50, 127-147.
Papaianopol I., 1992, Studiul stratigrafic al Neogenului din molasa pericarpatică. (Sectorul dintre valea Cricovul Sărat şi valea Nişcovului). Rezumatul tezei de doctorat Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi. Conduc. Şt. Prof dr. Liviu Ionesi.
Săndulescu M., Ghenea I., Motaş I., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti. Text explicativ, 43 p.