Formaţiunea de Lăpuşnic

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea de Lăpuşnic  conţine membrul Conglomerate de Merila; (iii) Domeniul Danubian Superior, Unitatea de Poiana Mărului (Gherasi et al., 1986, p. 69).

3.  Vârsta: ?Turonian superior-Senonian; Jurasic-Cretacic inferior (?) (Iancu, 1986, fig. 3 la p. 116).

4.  Sinonimie: “La formation de Lăpuşnic” (Pop, 1986b, p. 117); “formaţiunea de Lăpuşnic” (Pop, op. cit., p. 128; “Formaţiunea de Lăpuşnic” (Gherasi et al., 1986, p. 71)

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Lăpuşnicului, în nordul Masivului Godeanu, jud. Caraş Severin şi Hunedoara (v. harta geologică în Pop, op. cit.).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Pop (op. cit., p. 128) formaţiunea “este alcătuită dintr-o masă fundamentală argilo-siltică negricioasă care cuprinde intercalaţii de siltite, arenite arcozo-litice şi graywacke felspato-litice, precum şi blocuri sau lame de calcare de tipul acelora jurasice şi cretacic inferioare de la Stănuleţ-Piule, arcoze liasice, calcare cristaline uneori cu budine de roci cristaline şi roci metamorfice amintind de acelea din seria de Zăicani. Aspectele marnocalcaroase şi de grezo-conglomeratele din partea ei inferioară ultimele sugerând parţial faciesul Formaţiunii de Schela.” Gherasi et al. (op. cit., p. 72-73) descriu următoarele tipuri litologice din alcătuirea formaţiunii: -argilite cuarţoase negre cu laminaţie dată de alternanţe milimetrice şi submilimetrice cu mineralogie şi textură variabilă, cu alinieraea micelor fine paralel cu stratificaţia originală şi cu sericit şi stilpnomelan de neoformaţie; -asociaţii de gresii negre, fine şi grosiere -microconglomerate cuarţoase negre (uneori chiar conglomerate) -siltite şi argilite grafitoase; -Conglomerate de Merila, groase de până la 100 m; -calcare asociate cu gresii calcaroase şi calcare grezoase cu entroce. Formaţiunea prezintă cute strânse, izoclinale şi încălecări, clivaj axial penetrativ S1, minerale de neoformaţie (sericit, stilpnomelan). După autorii citaţi formaţiunea este de tip olistostromă cu olistolite de calcare şi de arcoze. Formaţiunea de Lăpuşnic a suferit un metamorfism de temperatură foarte scăzută şi stress ridicat (de tranziţie de la anchizonă la faciesul şisturilor verzi) (Gherasi et al., op. cit., p. 73). 

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) ?Gherasi et al. (op. cit., p. 71-73); (ii) Pop (op. cit., p. 117-118, 128).

8.  Limite:

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: După Pop (op. cit., p. 118, 128) o bună parte a Formaţiunii de Lăpuşnic este corelabilă cu Membrul de Măneasa al Formaţiunii de Cernişoara din estul Masivului Godeanu.