1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Dobîrca; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Sarmaţian (Basarabian).
4. Sinonimie: “Feleac Formation” (Popescu Gh. et al. (1995, p. 9-10).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Feleac, jud. Cluj; (ii) Zonele Preluca-Gherla şi Cluj-Turda (Golful Iara) (Popescu Gh. et al., 1995, fig. 4 la p. 6); Harta geologică 1:200,000, foile 10-Cluj, 18-Turda. In cariera Iris de pe Dealul Colina, la Cluj, se vede contactul Membrului de Feleac cu argilele Formaţiunii de Dobîrca.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Această unitate litostratigrafică este caracterizată de concreţiunile grezoase reniforme cunoscute sub denumirea de trovanţi. Litologia este esenţial detritică: nisipuri, gresii, conglomerate. Intercalaţiile argiloase sunt rare.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Koch (1884, citat de Popescu Gh. et al. (1995, p. 9).
8. Limite: Membrul de Feleac este intercalat către partea superioară a Formaţiunii de Dobîrca şi are caracter heterocron (Popescu Gh. et al., 1995, p. 9). In baza sa se găsesc argile de vârstă Volhynian-Basarabian inferior.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: