Membrul de Drăcsineşti (al Fm. Rădmăneşti)

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul de Drăcsineşti constituie membrul superior al Formaţiunii de Groşi; (ii) Membrul de Drăcsineşti face parte din "Complexul psamo-psefitic" din bazinul râului Bega (Orăşanu et al., 1971) ce cuprinde  un "complex argilo-siltic",  care se împarte în „nisipuri grosiere” şi „argile siltice” cu numeroase amprente de plante; (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia.

3.  Vârsta: Ponţian inferior (Miocen superior), prin comparaţie cu flora de tip Engelhardt din Iugoslavia.

4.  Sinonimie: "Complexul  argilo-siltic"  (Orăşanu et al., 1971).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Drăcsineşti, jud.Timiş; se dezvoltă în bună parte din Banat, la SE de Lugoj,  în partea sudică (versantul stâng) a râului Bega.

6. Secţiunea tip(i); Variaţii de facies (ii): (i) In versantul stâng al văii Bălăşina: alternanţă de argile siltice şi nisipuri argiloase, uneori cu intercalaţii de 1-2 m de nisipuri grosiere. Argilele siltice cuprind numeroase amprente de plante; argilele au o  grosime de aproximativ  40 - 45 m.

7.  Referinţe tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998);  (ii) Orăşanu et al. (1971, p. 99, 100 + harta ataşată lucrării).

 8.  Limite: Având în vedere uniformitatea litologică a formaţiunii care cuprinde acest membru, este deosebit de dificil de trasat atât limita inferioară, cât şi cea superioară.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Resturile fosile (amprente foliare vegetale) sunt enumerate de un paleobotanist (p. 100) în Orăşanu et al. (1971). Vârsta a fost stabilită prin comparaţie cu alte flore fosile din regiuni învecinate, mai ales din Jugoslavia, precum şi ţinând cont de evoluţia litologică a regiunii, deducându-se că sedimentarea acestor depozite s-a făcut în timpul Ponţianului inferior, unele moluşte caracteristice acestui interval încă mai dăinuind şi în nisipurile Formaţiunii de Rădmăneşti, nisipuri cu care se îndinţează acelea ale acestui membru, aici descris. Flora menţionată cuprinde: Carpinus grandis, Fagus silvatica fossilis, Ulmus longifolia, Plamera ungeri, Betula macrophilla, Cornus, sp., Castanea sp., Quercus sp. Ea a fost determinată de Dr. N. Ţicleanu.

10.  Mediul depoziţonal: Depozitele care alcătuiesc acest membru, au fost acumulate torenţial, într- un mediu continental-lacustru, într-un climat temperat cald.

11.  Corelări: Depozitele pot fi corelate cu cele existente în Banat la SE de Lugoj, respectiv cu partea superioară a celor din Formaţiunea de Turnu Ruieni şi din partea inferioară a celor din Formaţiunea de Rădmăneşti.