Membrul de Cuptoare (al Fm. de Petnic)

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie un membru al Formaţiunii de Petnic; (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia.

3.  Vârsta: Basarabian (Sarmaţian mediu, Miocen) (Mărunţeanu et al., 1998).

4.  Sinonimie: Partea inferioară a “Stratelor de Petnic-Plugova” (Iliescu et al., 1968, p. 53).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Pârâul Diel, afluent drept al văii Mehadica, imediat la sud de satul Petnic pentru holostratotipul membrului şi dealul Tâlva Cocoşului, la vest de satul Cuptoare, pentru parastratotipul acestuia; (ii) Succesiunea sedimentară a acestei entităţi litostratigrafice este bine deschisă pe rama estică a bazinului Caransebeş-Mehadia, la sud de paralela localităţii Teregova, aşa cum reiese din harta geologică sc.1:100,000, ce însoţeşte lucrarea lui Mărunţeanu et al. (1998); Harta geologică, 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, carourile a2, c2 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică, 1: 50,000, foile 122d-Cornereva (Năstăseanu et al., 2020), şi 140b-Mehadia (sub tipar) (Năstăseanu et al., ).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Descrierea originală în Mărunţeanu et al. (1998, p.83-84): “…acest membru este constituit din alternanţe decimetrice la metrice de nisipuri şi pietrişuri, cu rare intercalaţii de argile roşii sau cenuşii. Nisipurile, moderat sortate, prezintă granulometrii diferite, de la grosiere (în partea inferioară a succesiunii) până la fine (în partea superioară a succesiunii), conţinând foarte mult muscovit. Pietrişurile, slab sortate…constau din claste de şisturi cristaline, cuarţite, calcare şi granite, ultimele fiind întâlnite mai ale în extremitatea sudică a bazinului”. Formaţiunea figurează pe Harta geologică 1:50,000, foile 122d- Cornereva şi 140b-Mehadia (sub tipar)

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mărunţeanu et al. (1998, p.83-84).

8.  Limite: Membrul de Cuptoare se dispune, în continuitate de sedimentare, între Formaţiunea de Globu Craiovei şi Membrul de Cruşovăţ. Limita dintre cei doi membri ai Formaţiunii de Petnic este marcată de un nivel reper de conglomerate de culoare roşie, ce a fost ataşat Membrului de Cruşovăţ.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Iliescu et al. (1968) menţionează o asociaţie de moluşte cu Cardium fittoni şi Cardium subfittoni care conferă vârsta basarabiană depozitelor cantonatoare. In general comunitatea de nannofosile calcaroase (Mărunţeanu în Mărunţeanu et al., 1998) este destul de rară şi săracă în număr de specii şi indivizi, fiind  asemănătoare cu cea identificată în Formaţiunea de Globu Craiovei; (ii) Prezenţa speciilor Catinaster coalitus şi Catinaster calyculus în sedimentele acestui membru, pe profilul de pe valea Cănicea, face posibilă încadrarea asociaţiilor de nannoplancton în Zona Catinaster coalitus – NN8 (Martini, 1971). Deoarece Zona NN8 caracterizează atât partea superioară a Volhynianului cât şi baza Basarabianului, este greu de precizat, după datele oferite de nannofosilele calcaroase, vârsta exactă a Membrului de Cuptoare.

10.  Mediul depoziţional: Golf al mării sarmatice din arealul Depresiunii Pannonice.

11.  Corelări: