Membrul de Cruşovăţ (al Fm. de Petnic)

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie membru al Formaţiunii de Petnic; (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia.

3.  Vârsta: Basarabian (Sarmaţian mediu). (Mărunţeanu et al., 1998).

4.  Sinonimie: Partea superioară a ““Stratelor de Petnic-Plugova” şi “stratele de Tudoriţa” (Iliescu et al., 1968, p. 53 şi 55).

5.  Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Pârâul Cruşovăţ, afluent drept al văii Mehadica, imediat la nord de satul Cruşovăţ, situat la confluenţa  văilor Mehadica şi Cornea; (ii) Succesiunea sedimentară a acestei entităţi litostratigrafice este bine deschisă în aria centrală a bazinului Caransebeş-Mehadia, la sud de paralela localităţii Teregova, aşa cum reiese din harta geologică sc.1:100,000, ce însoţeşte lucrarea lui Mărunţeanu et al. (1998); Harta geologică, 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, carourile a2, b2, c2 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică, 1: 50,000, foile 122b-Armeniş (Năstăseanu et al., 2020), 122d-Cornereva (Năstăseanu et al., 2020), şi 140b-Mehadia (sub tipar) (Năstăseanu et al., ).

6.  Secţiunea tip(i); Variaţii de facies (ii): (i) Descrierea originală în Mărunţeanu et al. (1998, p.84): “Acest membru constă, în ordinea frecvenţei, din: strate decimetrice până la metrice de nisipuri, centimetrice de argile cu intercalaţii frecvente de siltite şi  rare de pietrişuri sau gresii slab consolidate, ce apar fie în baza fie în topul bancurilor nisipoase. Rocile psefitice şi psamitice sunt de granulometrii variabile, slab sortate şi conţin elemente de şisturi cristaline, cuarţ, cuarţite, gresii calcaroase, calcare, gresii roşii şi foarte rar granite sau granodiorite. Argilele, mai rar marnele, de culoare cenuşie sunt bine stratificate, uneori conţinând resturi cărbunoase”. Formaţiunea figurează pe Harta geologică, 1: 50,000, foile 122b-Armeniş, 122d-Cornereva şi 140b-Mehadia (sub tipar).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mărunţeanu et al. (1998, p. 84).

8.  Limite:  Membrul de Cruşovăţ se dispune în continuitate de sedimentare peste nivelul reper al pietrişurilor roşii, din topul Membrului de Cuptoare şi este acoperit de Formaţiunea de Cănicea printr-un contact de eroziune.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Conţinutul macrofaunistic (Iliescu et al., 1968) indică vârsta basarabiană pentru depozitele cantonatoare; (ii) Rare asociaţii de nannoplancton, cu Discoaster bolli, D.hamatus şi D.neohamatus, caracteristice Zonei Discoaster hamatus – NN9 (Martini, 1971), au fost identificate numai în partea terminală a Membrului de Cruşovăţ, din extremitatea vestică a bazinului Caransebeş-Mehadia (Mărunţeanu în Mărunţeanu et al., 1998). Zona NN9 a fost identificată atât în depozitele aparţinând părţii superioare a Basarabianului de tip pannonic, din Depresiunea Pannonică, cât şi în cele din topul Basarabianului inferior, de tip Paratethys Oriental, din Bazinul Dacic, permiţând corelarea acestora (Mărunţeanu et  Papaianopol, 1998).

10.  Mediu depoziţional: Golf al mării sarmatice din arealul Depresiunii Pannonice, cu adâncimi ce nu depăşeau 20 m., indicate de scaphopodele ce însoţesc comunităţile de moluşte (Iliescu et al., 1968). Prezenţa nannofosilelor, vieţuitoare tipic marine, în partea superioară a acestui membru, se datorează probabil unor scurte ingresiuni marine mediteraneene, prin intermediul Bazinului Dacic.

11.  Corelări: