1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii (Stratelor) de Jgheabu Mare; (iii) Pânza Cutelor Marginale (Semifereastra Bistriţei).
3. Vârsta: Eocen (Ypresian-Lutetian inferior).
4. Sinonimie: “Orizontul calcaro-grezos cu Lithothamnium şi roci verzi“ (Ionesi, 1961, p. 358); “conglomerate bazale (conglomerate de Cernegura)“ (Băncilă, 1958, p. 316); ”Conglomeratele de Cernegura” (Băncilă, 1958, p. 317).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Muntele Cernegura şi văile Gliguţa, Bigherea şi Jgheabu Mare (sud de Piatra Neamţ); (ii) Zona dintre Tazlăul Sărat şi Cracău; zona Gura Humorului-Poiana Micului (Ionesi, 1961, p. 358-361); Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuți, caroul c4, 13-Piatra Neamţ, carourile c2, d2; Harta geologică 1:50,000, foile 48b-Piatra Neamț, 48d-Tazlău.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “Conglomerate poligene în strate de la 10 la 40 cm, în care elementele predominante sunt şisturi verzi de tipul dobrogean“. Conglomeratele au dezvoltare locală. Pot atinge 100 m grosime în Vârful Cernegura şi în Piciorul Piscului. Galeţii din compoziţia conglomeratelor, alţii decât cei de şisturi verzi, sunt constituiţi din calcare albe sau cenuşii, gresii tari, calcaroase, rare şisturi negre şi cuarţ alb. Dimensiunea galeţilor este sub 5 cm, rar 50 cm. Roca conţine o matrice argilo-calcaroasă sau argilo-silicioasă, tare, uşor alterabilă. Resturile organice sunt fragmentare. (ii) “Spre valea Bistriţei, se constată însă reduceri importante şi o asociere cu gresii calcaroase sau marno-argile cenuşii“ (Băncilă, 1958, p. 317).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Băncilă (1958, p. 317). (ii) Ionesi (1961, p. 358).
8. Limite: Conglomeratele de Cernegura sunt intercalate în Formaţiunea de Jgheabu Mare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fragmente de inocerami, nummuliţi mici, Discocyclina, Operculina, briozoare, echinide, Lithothamnion (Băncilă, 1958, p. 317; Ionesi, 1961, p. 358-360).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Formaţiunea care include ca membru Conglomeratele de Cernegura (Formaţiunea de Jgheabu Mare) se corelează cu “Orizontul de gresii şi argile verzi“ (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964b, p. 140) din Valea Cuejdiului şi cu Formaţiunea de Suceviţa.
Literatura citată
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.
Dumitrescu Ion, Mirăuţă Orest, Săndulescu Mircea, Ştefănescu Mihai, Bandrabur Toderiţă, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21- Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21- Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport Fond Geologic I.G.R.
Ionesi L., 1961, Geologia regiunii Gura Humorului-Poiana Micului. An. Şt.Univ.Al. I. Cuza, Iaşi, 7, 2, 355-378.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964b, Structura geologică a molasei miocene dintre valea Bistriţei şi Tazlău. D. S. Inst. Geol., 49, 1, 67-76.