1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Corniţel; (iii) Depresiunea Borod.
3. Vârsta: Sarmaţian inferior (Volhinian).
4. Sinonimie: “coal level” (Nicorici et al., 1977, Ms., citaţi de Popa, 2000, p. 98).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Borozel, forajul 322, intervalul 275,8-287,1 m, la SV de mină (47o02'30'' N; 22o33'00''E), la altitudinea de 278 m, Popa, 2000, p. 98 şi fig. 4); (ii) In foraje cărbunii care constituie acest membru au fost identificaţi în partea nordică a bazinului Borod, între Corniţel şi Borod şi spre vest până la Gheghie şi Luncşoara.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Definiţia Membrului Borozel: Două strate de cărbuni separate printr-o intercalaţie de tuf. Stratul din bază (Stratul I) constă dintr-o succesiune de strate de cărbuni separate prin intervale sterile subţiri. Grosimea totală a acestui strat este de 7-8 m (maximum 14 m în forajul 3175). Către partea superioară a Stratului I cărbunii au grosimi decimetrice în vest (Gheghie, Luncşoara); ating 3-4 m în zona Topa de Criş, Borozel, Valea Mare şi 5-6 m la SV de Borod; către est revin la grosimi decimetrice şi dispar la Corniţel; (ii) Cele două intervale cărbunoase din partea inferioară a Stratului I apar în arii limitate (Borozel, Topa de Criş, Valea Mare) şi au grosimi sub 1 m (excepţional 1-2 m). Stratul II area cea mai largă extindere, are grosimi de la decimetrice la 5-6 m (în zona centrală şi vestică, la Valea Mare, Borozel, Topa de Criş. Spre periferia bazinului Stratul II este compus din 2-4 strate subţiri de cărbuni separate de strate tufitice ori argiloase. Intre Stratul I şi Stratul II se găseşte o intercalaţie tufitică de 0,5-3 m grosime (uneori 5-6 m grosime) constituită din tuf vitroclastic riodacitic, cenuşiu şi albicios.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popa (2000, p. 98-100).
8. Limite: Limita inferioară are caracter de tranziţie gradată la argile verzui şi negricioase, cu cărbuni. Limita superioară este la contactul net cu marne cenuşii, compacte, fosilifere.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Popa Mirela, 2000, Lithostratigraphy of the Miocene deposits on the eastern part of the Borod Basin (North-western of Romania). Studia. Univ. Babeş-Bolyai, Geol., 45, 2, 93-103.