Membrul cu Cărbuni (al FM. de Ilovăţ)

1.  Statutul numelui: In uz.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Ilovăţ; (iii) Partea de est a Depresiunii Getice, sectorul dintre Valea Dâmboviţei şi Jiu.

3.  Vârsta: Ponţian mediu.

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i) Răspândire geografică (ii): (i)  Eventual deschiderea de la Poienari, judeţul Argeş; (ii): Partea de est a Piemontului Getic, cuprins între Valea Dâmboviţei şi Jiu, dar în special între văile Argeşel şi Slănic (de Argeş).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Deschiderea de la Poienari (judeţul Argeş) ar putea fi o secţiune tipică pentru Ponţianul mediu în facies cărbunos de apă dulce. Aici, către partea bazală predomină argilele cenuşii, dar acestea includ şi un banc de nisipuri gălbui, cu granulaţie medie. Bancurile de argile au la partea superioară un strat subţire de lignit (în medie 0,20 m). În continuare predomină nisipurile care au iniţial intercalaţii de argile cu grosimi de ordinul decimetrilor, dar mai apoi se individualizează şi un nivel de pietrişuri şi nisipuri grosiere care se asociază cu nivele subţiri grezoase. Nisipurile se dezvoltă şi peste acest banc de pietrişuri, pînă la un al doilea nivel cărbunos (ce poate atinge 0,80 m grosime), nivel caracterizat prin prezenţa unor argile în culcuş. Nisipurile sunt din nou dominante şi în treimea superioară a deschiderii, dar includ bancuri bine individualizate de argile cenuşii. Primul nivel de argile dintre acestea include către partea bazală şi elemente de pietrişuri.

7.  Referinţa tip (i);  Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii) Papaianopol et al. (1995).

8.  Limite: Secţiunea descrisă la Poienari, cu o grosime nu prea mare (sub 30 de metri), nu cuprinde depozite diferite de Ponţianul mediu (Portaferrian), nici la partea inferioară nici la cea superioară. Este de presupus că se dispune peste depozite ponţian inferioare (odessiene) şi că suportă depozite ce revin Ponţianului superior (Bosphorianului).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Depozitele raportate acestui membru al Formaţiunii de Ilovăţ substituie practic, printr-un facies de apă mult îndulcită, stratele cu Congeria rhomboidea ce caracterizează în general acest nivel stratigrafic în cuprinsul Bazinului Dacic (respectiv Ponţianul mediu). Nivelele fosilifere apar mai ales la partea superioară a acestui pachet de depozite şi primul nivel faunistic, cantonat în nisipuri, conţine exemplare de Pseudoprosodacna semisulcatoides, P. aff. littoralis, Prosodacnomya sabbae, Prosodacnomya rostrata, Unio (Rumanunio) portaferricus, Potamoscapha aff. krausi, Viviparus incertus, Viviparus botenicus, Melanopsis (Melanopsis) decollata, Hydrobia spicula, Hydrobia pontilitoris şi Theodoxus sp. Un al doilea nivel fosilifer, legat de nisipuri grosiere şi medii gălbui, cuprinde specii ale genurilor Pseudoprosodacna, Prosodacnomya, Unio şi Viviparus, iar peste acesta un nou nivel faunistic, cantonat în argile, este ilustrat de genurile Pseudoprosodacna şi Viviparus. 

10.  Mediu depoziţional: Lacustru, cu momente de înmlăştinire care au permis formarea stratelor de lignit, respectiv impunerea generală a faciesului cărbunos, controlat fără îndoială paleogeografic. Fauna de moluşte indică şi ea ape mult îndulcite, care pot sugera şi un aport fluviatil suplimentar.

11.  Corelări: O secţiune similară în facies cărbunos şi cu aceiaşi faună de ape îndulcite este descrisă (Papaianopol et al., 1995) şi în apropiere de localitatea Slănic (de Argeş). In acelaşi timp acest facies cărbunos al Portaferrianului poate fi corelat cu slabele complexe cărbunoase ale Ponţianului superior din alte zone ale Bazinului Dacic, dar mai ales cu faciesul cărbunos ce cuprinde zăcămintele de cărbuni ponţieni din arealul pannonic.

                                                                                M. Ţicleanu, 2011