Formaţiunea de Glodu

1.  Statutul numelui:

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Cuvertura posttectonică a Zonei Cristalino-Mezozoice, Bazinul Glodu, Carpaţii Orientali.

3.  Vârsta: Maastrichtian superior-Paleocen.

4.  Sinonimie: partim ““Cretacicul“ din Bazinul Glodu“ (Ştefănescu, 1886); partim “Cretacicul inferior“ (Uhlig, 1897); partim “campanian-Senonianul pro parte“ (Athanasiu, 1888, 1889); partim “marnele de Glodu, Turonian-Santonian“ (Macovei et Atanasiu, 1934); segmentul senonian superior (cu gresii fine albicioase) al orizontului marnelor roşii şi gresiilor cenuşii + orizontul marno-argilelor roşii şi verzi şi gresiilor cu hieroglife (Mutihac, 1959; Mutihac et Ionesi, 1974) nu este la Literatura; parte din marnele cenuşii şi roşii + pachetul cu marne şi argile roşii şi gresii cu hieroglife (Preda et al., 1980).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Glodului, afluent stâng al Văii Neagra Broştenilor, la sud de Vatra Dornei (v. harta geologică în Mutihac, 1959, la p. 264). Segmentul estic al drumului ce traversează culmea de la nord de Valea Păstinăreşti (lectostratotip definit de Ion, 1998ms,  în fişă litostratigrafică); segmentul vestic al drumului care traversează culmea de la nord de Valea Păstinăreşti (Parastratotip A); culmea de la stânga cursului superior al Văii Glodu (Parastratotip B); v. harta geologică în Ion et Szasz (1993).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): La lectostratotip sunt prezente trei secvenţe: (a) (cu gresii calcaroase sau/şi grezocalcare şi calcarenite) (începe cu un pachet condensat, de 5 m grosime (Maastrichtian superior), format din gresii calcaroase, micafere, uneori verzui, în strate centimetrice sau decimetrice şi marno-argile şistoase roşii; urmează 12 m (Danian bazal) de marne şi marnocalcare cenuşii şi roşii, cu intercalaţii de gresii calcaroase-grezocalcare şi calcarenite decimetrice. Secvenţa (b) (cu gresii micacee, groasă de 31-35 m) pro parte Danian s. str.) este formată din marnoargile şistoase, cenuşii, la început în alternanţă cu gresii micacee decimetrice, apoi cu intercalaţii rare de gresii micacee în strate centimetrice. Secvenţa (c)(flişoidă, de 65-70 m grosime) începe cu marne roşii, marnocalcare roşii, marnoargile şistoase, cenuşii, în alternanţă neregulată cu gresii calcaroase, micafere, centimetrice (Montian s. str.). Urmează marnoargile şistoase, roşii, cu intercalaţii de gresii. Partea superioară (Thanetian) a acestei secvenţe este constituită din marnoargile şistoase, cenuşii şi roşii, cu intercalaţii de gresii de tipul celor din secvenţa inferioară, însă uneori curbicorticale.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)  Ion et Szasz (1993, p. 60-61, Pl. I-IV, fig. 1).

8.  Limite:  Limita inferioară, discordantă, peste marnocalcare roşii şi cenuşii coniacian inferioare ale Formaţiunii de Păstinăreşti. Limita superioară erozivă (la lectostratotip şi parastratotipuri); în nord-estul Bazinului Glodu formaţiunea este acoperită, cu discordanţă simplă, de depozite Ypresian?-Luteţianului.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (ii) Secvenţa (a) conţine foraminifere ale Zonei Gansserina gansseri (partea inferioară a Maastrichtianului superior); ale Subzonei Abathomphalus mayaroensis (partea superioară a Maastrichtianului superior). Secvenţa (b) conţine asociaţia microfaunistică a Zonei Morozovella pseudobulloides (Danian s. str.). Secvenţa (c) conţine foraminifere ale Montianului s. str. (Zona Morozovella uncinata), Thanetianului (Zona Glomospira diffundens).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: v. Ion et Szasz (1994, fig. 2).

                                                                                                                                                                                                                                     Jana Ion, 1998