Marnele de tip Pucioasa

1.  Statutul numelui: Valid.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Rupelian-Aquitanian.

4.  Sinonimie: “Seria marnelor de tip Pucioasa cu intercalaţii de şisturi disodilice, conglomerate şi gresii” (Popescu, 1954, p. 121); “Upper Marls”, “Pucioasa-type Marls” (Jipa, 1982, p. 137); “Marnele de tip Pucioasa” (Popescu et al., 1976, p. 271); “marne tip Pucioasa” (Lupu et al., 1978 şi Popescu et al., 1977).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cheia, la SV de Olăneşti, jud. Vâlcea (Popescu, 1954, p. 122 şi fig. 1); (ii) Intre V. Muereasca şi V. Otăsău (Popescu, 1954, p. 123 şi harta geologică); V. Muereasca, V. Olăneşti; Harta geologică 1: 200,000, foaia 34-Pitești, carourile a1, a2 (Bombiță et al., 1968; Mihăilă et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foile 126a-Vânturariţa (Lupu et al., 1978) şi  126b-Călimăneşti (Popescu et al., 1977).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “o serie bine stratificată, groasă de 500 m, alcătuită din marne nisipoase, cu filme şi intercalaţii subţiri de nisip, prezentând ritmul de sedimentare al Stratelor de Pucioasa. Ea cuprinde intercalaţii de conglomerate şi gresii grosiere, în bancuri izolate, sau grupate în pachete a căror grosime de 10-20 m, variază de la un profil la altul; uneori conglomeratele sunt înlocuite prin nisipuri ruginii (V. de Brădet). Caracteristică în această serie este prezenţa a numeroase intercalaţii de marnocalcare alterate galben-feruginos, cenuşii în spărtură, fine sau grezoase, în grosimi de 5-30 cm, asemenea cu cele din Stratele de Pucioasa din Carpaţii Orientali. Deasemenea sunt caracteristice pachete de argile nisipoase în faciesul şisturilor disodilice, cantonate mai ales în partea inferioară” (Popescu, 1954, p. 122). Popescu et al. (1976, p. 271) descriu aspectul formaţiunii între V. Olăneşti şi V. Muereasca, în cuprinsul căreia un nivel median cu conglomerate şi un nivel de marne cu blocuri, la partea terminală a formaţiunii.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1954, p. 121-123); (ii) v. Sinonimii.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Conglomeratele de Cheia. Limita superioară este la contactul cu Gresiile de Muiereasca (Popescu et al., 1976).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Solzi de peşti (Clupea). In V. Olăneşti, la 150 m deasupra bazei formaţiunii apar în şisturile disodilice două intercalaţii de gresii grosiere cu nummuliţi şi ortophragmine. In V. Muereasca este prezentă Serpula spirulea. Sunt citate şi gasteropode mici. Nannoplanctonul calcaros este caracteristic zonei NP 24 (Rupelian-Aquitanian). Foraminiferele indică post-Rupelian (Popescu et al. (1976, p. 272).

10.  Mediul depoziţional: Marin.

11. Corelări: După Jipa (1982, p. 139) Marnele de tip Pucioasa de la vest de Olt se corelează cu “Marnele Superioare” dintre V. Vâlsan şi Râul Doamnei.