1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Aquitanian-Badenian inferior (Egerian-Karpatian). După Marinescu et al. (1998, p. 184) vârsta ar fi Langhian.
4. Sinonimie: “formation de Tălmaciu” Gheorghian (1971, p. 108); “Formation argileuse de Tălmăcel” Gheorghian (1971, fig. 6 la p. 117); “Tălmaciu Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 184).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Tălmăciţa, afluent al Văii Cibinului, la NE de satul Tălmăcel, jud. Sibiu Gheorghian (1971, fig 2 la p.108).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Gheorghian (1971, p. 108) formaţiunea este constituită în cea mai mare parte din pelite în care se intercalează strate de gresii şi microconglomerate de 5-15 cm grosime. Un nivel de 1,5 m grosime este constituit din galeţi moi. Acest nivel coincide cu baza Ottnangianului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii):
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu cristalinul Munţilor Cibinului. Limita superioară este la contactul cu Conglomeratele de Tălmaciu, karpatiene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Corali, briozoare, pteropode, echinide, peşti, ostracode, foraminifere. Gheorghian (1971, p. 108-110) prezintă o bogată asociaţie de foraminifere.
10. Mediul depoziţional: Neritic, cu adâncimi de 150-200 m şi salinitate 34-36 o/oo.
11. Corelări: Marnele de Tălmaciu se corelează cu Stratele de Hida din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei, cu Stratele de Sebeş şi cu Argilele de Brădet din partea de SE a Depresiunii.
Literatura citată
Gheorghian M., 1971, Sur quelques affleurements de dépôts Ottnangiens de Roumanie et sur leur contenu micofaunistique. Mem. Inst. Geol., 14, 103-121.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.