Formaţiunea de Federi

1.  Statutul numelui: Propus.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţegului.

3.  Vârsta: Albian superior (pro parte)-Cenomanian inferior.

4. Sinonimie: “Complexe gréseux-conglomératique” (Pop et Szasz, 1973, p. 178); “Federi Formation” (Pop, în Grigorescu et al., 1990, p. 32).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) La Livadia (întreaga succesiune conglomeratică); zona Fizeşti-Baru Mare  apare partea inferioară, conglomeratică a formaţiunii; (ii) Ohaba-Ponor, malul vestic al Văii Ohaba-Ponor, Peştera, Baniţa, Valea Dumbrăviţa, jud. Hunedoara; Harta geologică 1: 200,000, foaia 26-Orăştie, carourile c1, d1 (Savu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 106a-Pui (Pop et al., 1985; 1988); Pop (în Grigorescu et al., 1990, fig. 14 la p. 89).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, de 70 m grosime, este constituită dintr-o parte inferioară cu conglomerate polimictice. Peste acestea urmează gresii micacee de culoare închisă şi gresii cuarţoase ori uşor feldspatice gălbui şi albicioase, care conţin uneori urme cărbunoase şi resturi de plante. Subordonat apar siltite argiloase cenuşii şi negricioase formând lentile şi strate cu grosimi decimetrice şi metrice. In zona Baniţa partea inferioară a succesiunii, echivalentă a părţii conglomeratice, este constituită din nisipuri şi gresii uneori argiloase. Corpurile de roci au aspect masiv ori sunt stratiforme şi lenticulare; uneori prezintă stratificaţie oblică (Valea Dumbrăviţa). In sectorul Fizeşti-Baru Mare la partea superioară a intervalului conglomeratic se găseşte un interval grezos de câţiva metri grosime în care se intercalează două lumaşele cu gasteropode. La trei nivele stratigrafice sunt prezente siltite argiloase cărbunoase cu microfloră continentală. Pe malul vestic al Văii Ohaba-Ponor de la Ohaba-Ponor aflorează pe o grosime de 7 m partea terminală a formaţiunii, constituită din alternanţe neregulate de gresii alterate gălbui, mediu granulare şi grosiere, în strate submetrice şi metrice, siltite argiloase şi argile siltice şi nisipoase cenuşii şi negricioase, uneori cărbunoase. Intercalaţiile negricioase conţin microfloră continentală.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pop (în Grigorescu et al., 1990, p. 32-33).

8.  Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu Formaţiunea de Murgoi; limita superioară, discordantă, este la contactul cu Membrul de Slatina al Formaţiunii de Valea Dreptului (Pop, în Grigorescu et al., 1990, fig. 4 la p. 29).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Microfloră continentală cu Appendicisporites tricuspidatus, A. cf. problematicus, Liliacidites variegatus, Retitricolpites cf. microreticulatus, Quadriccolpites sp. A, Margotricolporites sp. A. (Antonescu citat de Pop, în Grigorescu et al., 1990, p. 88). In zona Fizeşti - Baru Mare sunt citate gasteropode cu Nerinea incavata, care formează un prim lumaşel şi cu Ytruvia abbreviata care constituie al doilea lumaşel (Pop et Szasz, 1973, p. 178). In ambele lumaşele mai sunt prezenţi rudişti (Praeradiolites fleurianus, Eoradiolites aff. ronsseli, Sphaerulites astrei, Durania connectens (la dealul Dumbrăviţa, cf. Lupu, 1966, citată de Pop et Szasz, 1973, p. 178) precum şi Exogyra, Alectryonia, Pecten, orbitoline. La Dealul Robului sunt prezente gresii calcaroase cu corali coloniali şi solitari, iar la Costeni sunt citate echinide, crinoide şi moluşte.

10. Mediul depoziţional: Dominant lacustru (cf  Pop, în Grigorescu et al., 1990, fig. 4 la p. 29).

11. Corelări: