Marnele de Albele

1.  Statutul unităţii: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Molasa de Bârsăneşti; (iii) Subunitatea Măgireşti–Perchiu a Pânzei Subcarpatice (Săndulescu, et al., 1980).

3.  Vârsta:Burdigalian–debutul Langhianului (Miocen inferior–Miocen mediu) (Mărunţeanu, 1999).          

4.  Sinonimie: ”Stratele de Dealul Strâmbei” (Olteanu, 1953); ”subdiviziunea mijlocie a formaţiunii cenuşii superioare” (Olteanu, 1958, 1959); ”partea superioară a subformaţiunii pelito – psamitice” (Mărunţeanu, 1986).   

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Poiana, satul Albele; accesul la secţiunea geologică de referinţă este posibil prin localităţile Bârsăneşti, Poiana, Albele; (ii): v. Molasa de Bârsăneşti.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Descrierea originală: “o subdiviziune mijlocie, alcătuiăa dintr-un pachet de 1000-1500 m de marne cenuşii cu rare strate de gresii sau nisipuri marnoase, cum sunt Stratele de Dealul Strâmbei (Pânza de Perchiu dela apus de Turluianu) sau Marnele de Albele (Pânza de Viişoara)”.  Acest membru al Molasei de Bârsăneşti este constituit din argile sau marne cenuşii albicioase, dezvoltate în pachete metrice, cu intercalaţii frecvente de siltite şi rare de gresii, de grosimi variabile; în această unitate litostratigrafică se dezvoltă discontinuu un nivel de tufite ce trec lateral la marne tufacee.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Olteanu (1953, p. 81).         

8.  Limite: Marnele de Albele sunt dispuse între Nisipurile de Horuza şi Marnele de Valea Calului, în continuitate de sedimentare.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): v. Molasa de Bârsăneşti.

10.  Mediul depoziţional: v.Molasa de Bârsăneşti;

11.  Corelări:

                                                         Dr.ing. Mariana Mărunţeanu, 1999