1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Braşov; (ii) După Patrulius et Avram (în Patrulius et al., 1977, p. 6) formaţiunea cuprinde trei membri: Membrul de Cetatea Neamţului (Hauterivian bazal), Membrul de Dealul Sasului (Hauterivian), Membrul de Valea Muierii (Barremian - Bedoulian); (iii) Unitatea de Braşov - Dîmbovicioara a Dacidelor Mediane, Sinclinoriul Dîmbovicioara.
3. Vârsta: Neocomian (?Valanginian terminal - Hauterivian inferior) - Apţian inferior (Bedoulian).
4. Sinonimie: “Depozitele seriei de Dîmbovicioara ”(Patrulius, 1963, p. 117); “Formaţiunea de Dîmbovicioara” (Patrulius et Avram, în Patrulius et al., 1977, p. 6); “marne de Dîmbovicioara” pe Harta geologică 1:200,000, foaia 28-Braşov (Patrulius et al., 1967; 1968a).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Imprejurimile satului Dîmbovicioara şi Podul Dâmboviţei (Dealul Sasului); (ii) Culoarul Dîmbovicioara, masivul Bucegi (Muntele Lespezi, Poliţie); arii restrânse în nordul Pietrei Craiului, Măgura Codlei, Braşov (Tâmpa, Valea Dracului, Poiana Braşovului); Harta geologică 1:200,000, foaia 28-Braşov (Patrulius et al., 1967; 1968a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1968, p. 39) succesiunea cuprinde o parte inferioară neocomiană de 25 m grosime constituită din calcare glauconitice urmate de marne şi calcare argiloase (marnocalcare) cu accidente silicioase a căror frecvenţă creşte ascendent. Partea superioară, barremiană groasă de 150 m, constă din marne şi calcare argiloase (marno calcare) cu intercalaţii de calcare recifale şi calcarenite cu orbitolinide. Pentru detalii vezi descrierea membrilor formaţiunii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii):
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu o suprafaţă de discontinuitate situată peste calcarele neojurasice. Limita superioară este la contactul cu Grupul de Piatra Craiului care acoperă Membrul de Cetatea Neamţului şi Membrul de Dealul Sasului ai Formaţiunii de Dîmbovicioara.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) După Patrulius et al. (1968, p. 39) din partea inferioară a Marnelor de Dîmbovicioara provin amoniţi hauterivieni (Lyticoceras, Crioceratites, Spitidiscus intermedius, S. incertus) şi belemniţi (Duvalia dilatata). Marnele barremiene conţin Barremites, Pulchellia, Pseudothurmania, Nicklesia pulchella, Heteroceras leenhardti; marnele bedouliene au furnizat: Deshayesites, Procheloniceras albrechti-austriae; calcarele recifale conţin pachiodonte (Matheronia munieri, Requienia gryphoides. Calcarenitele bedouliene conţin orbitolinide.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Patrulius D., 1963, Schiţă stratigrafică a seriei neocomiene de Dîmbovicioara: Hauterivian, Barremian şi Bedoulian de facies pelagic şi recifal. Congr. V al Soc. Geol. Carpato-Balcanică, III, 2, 117-126.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă 68 p.
Patrulius D., Ştefănescu M., Popa Elena, Popescu Ileana, 1968b, Geology of the Inner Zones of the Carpathian Bend. Intl. Geol. Cong., XXIII Session, Guide to Excursion 50AC, Romania, 50 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Dumitrică P., Gheorghian Mihaela, Grădinaru E., Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, 1977a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni în vederea stabilirii de etaloane pentru corelarea forajelor profunde (partea a II-a). Formaţiunile triasice din pânzele bucovinice şi din “seria“ de Braşov. FG, 102 p.
Patrulius D., Alexandrescu Gr., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Bratu Elena, Ion Jana, Lupu Denisa, Manoliu Eugenia, Mihăilescu N., Neagu T., Papiu V.C., Tăutu Elena, 1977b, Studiul complex macro şi micropaleontologic al Cretacicului şi Paleogenului din Carpaţii Orientali, în vederea corelării optimizate a depozitelor favorabile acumulărilor de substanţe minerale utile. Raport Fond Geologic I.G.R., 157 p.