Marnele cu Spiratella

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Badenian superior (Kossovian). Marinescu (1959, p. 1073) consideră că în vestul Olteniei  “în ultimele strate ale pachetului de marne cu Spirialis, acolo unde aceste Pteropode devin mai rare” ar putea fi prezent deja Buglovianul.

4.  Sinonimie: “Orizontul marnos cu Spirialis” (Popescu, 1951, p. 8; 1954, p. 130; Stoica et Schoverth, 1962, p. 41); “Orizontul "Marnelor cu Spirialis"” (Oncescu, 1957, p. 187);  “Marnele cu Spirialis” (Marinescu, 1959, p. 1069); “marnes à Spiratella” (Marinescu în Motaş et al., 1972, p. 67); “Marne cu Spirialis” (Marinescu, 1977, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 141d-Ciovârnăşani; Marinescu et al., 1994a, p. 31); “argile marnoase-nisipoase cu Spiratella” (Marinescu, 1978, p. 16).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Tulurea, la Predeal Sărari (est de Vălenii de Munte). (ii) Intre Prahova şi Teleajen, apoi spre est în Sinclinalul Drajna, Cuveta Meliceşti, Vâlcăneşti; Harta geologică 1: 100,000, Vălenii de Munte. In vestul Olteniei Marnele cu Spiratella au fost descrise sub numele de Marne cu Spirialis (Marinescu, 1959, p. 1069-1070)  şi sunt cunoscute în zonele Colibaşi, Ciocadia, jud. Mehedinţi; Harta geologică 1:200,000, foile 32-Baia de Aramă, carourile d3, d4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968), 34-Pitești, caroul b1 (Bombiță et al., 1968; Mihăilă et al., 1967), 36-Ploieşti (Motaş et al., 1967; Murgeanu et al., 1968b; Săndulescu et al., 1968);  Harta geologică 1:50,000, foile 141c-Bîlvănești (Bleahu et al., 1985), 141d-Ciovârnăşani (Marinescu, 1977), 126c-Govora (Marinescu et al., 1994b).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Popescu (1951, p. 8) dă următoarea definiţie: “marne cenuşii gălbui, fine, bine stratificate care conţin, încă de la bază, Pteropode (Spirialis) şi apoi, Ervilii, Ceriţi, Corali (probabil Heliastrea)”; (ii) La vest de Govora, în Valea Otăsău, asemănarea litologică nu a permis separarea Marnelor cu Spiratella de Orizontul Şisturilor cu Radiolari (Marinescu et al., 1994b, p. 3 pe Harta geologică a României, scara 1:50 ,000, foaia 126c-Govora (pregătire). In zona dintre Dunăre şi Coşuştea formaţiunea se aşterne pe rama vestică a Depresiunii Getice peste pietrişuri. Mai departe de rama vestică a Depresiunii (la Colibaşi) în faciesul pelitic, argilos-marnos al Badenianului au fost identificate atât Marnele cu Spiratella cât şi Argile cu Radiolari. Către partea terminală a formaţiunii, în Valea Morilor, la Colibaşi (NE de Turnu Severin) se intercalează un strat subţire de tuf bentonitizat şi un lumaşel cu Globigerine (Motaş et al., 1972, p. 76). In Valea Ciocadia marnele conţin lentile şi noduli de Lithothamnion (Motaş et al., 1972, p. 83).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) v. mai sus, Sinonimie.

8.  Limite: Intre Prahova şi Teleajen limita inferioară este la contactul cu Şisturile cu Radiolari; limita superioară este de tranziţie gradată spre depozite nisipoase groase, cu Mactra, de vârstă sarmaţiană (Popescu, 1951, p. 8) şi cu Formaţiunea de Milcov, în zona de curbură a Carpaţilor Orientali. In vestul Depresiunii Getice, după Marinescu (1978, p. 16) limita inferioară este la contactul cu cristalinul sau cu pietrişuri ce se aştern peste Marnele cu Globigerine (termen adesea folosit referitor la Orizontul Tufurilor cu Globigerine). Tot aici limita superioară este la contactul cu Stratele de Valea Morilor

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Marinescu et al. (1962, p. 75-82) descriu zăcăminte fosilifere bogate din vestul Olteniei, între Dunăre şi Valea Coşuştea (bazinele văilor Coşuştea Mică şi Jidoştiţa, pe Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul d3). Din partea terminală a Marnelor cu Spiratella din Valea Morilor, la Colibaşi, provine o asociaţie de foraminifere cu Velapertina indigena, V. iorgulescui, V. cingulata, Uvigerina cubana, Baggatella elongata, Globulina gibba (Motaş et al., 1972, p. 76); (ii) Microfauna Marnelor cu Spiratella din zona Gura Văii, din vestul Depresiunii Getice, aparţine Zonei Bulimina-Bolivina a Badenianului superior (Motaş et al., 1972, p. 67).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: