Marnele cu Globigerine

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Badenian.

4.  Sinonimie: “Tuful cu Globigerine” (Năstăseanu, 1956, p. 64); “Marnele calcaroase cu Globigerine” (Vancea, 1960, p. 37); “marne cenuşii cu Globigerine” (Vancea, 1960, p. 36); “Marnele cu Globigerine” (Dumitrescu, 1968, p. 25); “marne cu globigerine şi tufuri dacitice (tuful de Dej)” (Patrulius et al., 1968, p. 52); “complexul marnelor tufacee cu globigerine” (Ciupagea et al., 1970, p. 69); “Argilă tufacee cenuşie-albicioasă” (Gheorghian et al., 1975).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâu la NV de Sadu (la sud de Sibiu), jud. Sibiu; Harta geologică 1: 200,000, foile 10-Cluj (Dumitrescu, 1968., Saulea et al., 1967), 27-Sibiu, caroul b1 (Codarcea et Stancu, 1968; Codarcea et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 92c-Sibiu (Gheorghian et al., 1975); (ii) Sudul Depresiunii Transilvaniei, la Cisnădie, Cisnădioara, Tălmaciu, sud-vestul Munţilor Perşani.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Marnele cu Globigerine sunt şistoase, au culoare albă sau cenuşiu deschis. Mai sus, în stiva de la Sadu ele alternează cu strate subţiri de nisip şi conţin intercalaţii de tuf dacitic (Tuful de Cibin). Pe pârâul de la NV de Sadu, peste Conglomeratele de Tălmaciu se aştern “marne calcaroase cu multe Globigerine (biloba, triloba, Orbulina universa), peste care se aşterne un tuf dacitic alb, foarte fin, vizibil pe mai mulţi metri grosime lângă podul de pe drumul vechi Sibiu-Sadu. La circa 1200 m nord-est de Sadu, la marginea şoselei Sadu-Tălmaci, apar marne cu Globigerine cu două  intercalaţii subţiri de tuf dacitic.... la sud de Cisnădioara... se intercalează tufuri fine de câţiva metri grosime” (Vancea, 1960, p. 36). Pe un afluent drept al Văii Răşinarilor Marnele cu Globigerine, albe, de 8 m grosime, au în bază un tuf dacitic fin. La Tălmaciu (Dealul Keproch) marne albe conţin un tif gros de 25 m (Tuful de Tălmaci) (v. fişă litostratigrafică). Tufurile menţionate figurează pe Harta geologică 1:50,000, foaia 92c-Sibiu drept “tuf de Cibin”. După Dumitrescu (1968, p. 25) în perimetrul Hărţii geologice 1:2 00,000, foaia 10-Cluj, Marnele cu Globigerine “cu o grosime de cca 6-8 m, sunt alcătuite din nisipuri tufacee şi marne cenuşii cu o microfaună săracă din punct de vedere calitativ, dar extrem de bogată cantitativ, care arată o erupţie de Globigerinide mari, reprezentate prin Candorbulina, Globigerina, Globigerinoides”. In sud-vestul Munţilor Perşani Marne cu Globigerine constituie matricea unor megabrecii de calcare triasice (Patrulius et al., 1968, p. 52).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Conglomeratele de Tălmaciu (Vancea, 1960, p. 36) (v. şi discuţia la fişa litostratigrafică Conglomeratele de Tălmaciu). Limita superioară este (în sudul Depresiunii Transilvaniei) la contactul cu depozite sarmaţiene sau depozite pliocene transgresive (Vancea, 1960, p. 37).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La sud de Cisnădioara marnele conţin fragmente de Ostrea, Cardium, Hydrobia, Trochus, Turitella, Cerithium. Pa afluentul Văii Răşinarilor sunt citate Globigerina bulloides, Orbulina universa, Nodosaria, Nonion umbilicatulum, Glandulina, Eponides repandus, Epistomina elegans, Bulimina, Haplophragmoides, Quinqueloculina, Spiroloculina, Uvigerina, spiculi de spongieri (Vancea, 1960, p. 37). De pe Valea Tocilei este citată Syndesmia şi alte lamelibranhiate. Sub Tuful de Tălmaciu din baza Marnelor cu Globigerine sunt citate Globigerina bulloides, G. triloba, Globorotalia, Candorbulina, Orbulina universa, Trochamina inflata, Dentalina, Eponides repandus, Palvinulina (Vancea, 1960, p. 37).

10.  Mediul depoziţional: Marin de şelf distal.

11.  Corelări: Marnele cu Globigerine sunt corelabile cu Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti.