1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţegului.
3. Vârsta: Sarmaţian inferior (Volhinian inferior).
4. Sinonimie: “Marne de V. Bejanului” (Gheorghiu, 1954, p. 127); “Marnele de Valea Bejanului” (Mureşan et al., 1975, p. 10 p, pe Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 89d-Hunedoara); “Bejanului Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 185).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Bejanului, la sud de Deva, jud. Hunedoara; (ii) Bazinul Streiului, Valea Nandrului, Calea Albă la vest de Hunedoara în versantul sudic al Vârfului Birocului, Pârâul Răcăştia, Valea Muerăului, la vest de Sântohalm, Valea lui Ion la Buituri (Gheorghiu, idem, p. 126); Harta geologică 1: 200,000, foaia 25-Deva, carourile a4, b4(Gherasi et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foaia 89b-Deva (Lupu et al., 1982) şi 89d-Hunedoara (Mureşan et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Gheorghiu (idem, p. 126-127; 133-134) către fundul Văii Bejanului există un pachet marnos de 75 m grosime “Marnele sunt de culoare alb-gălbuie şi se desprind în plăci subţiri...Câteodată aceste marne se desprind în blocuri mici cu structură curbicorticală.” (ii) Pe Valea lui Ion, în zona Buituri (la Hunedoare), Marnele de Valea Bejanului, care se aştern peste o suprafaţă de eroziune de la partea superioară a Stratelor de Buituri, au o grosime de 50-90 m şi conţin o faună cu numeroase Sindesmya, Mohrensternia, Ervilia, Cardium transcarpaticum (Mureşan et al., 1975, p. 10).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Gheorghiu (idem, p. 127); (ii) Mureşan et al. (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară, marcată de o suprafaţă de eroziune, este la contactul cu Stratele de Buituri, badeniene; limita superioară, concordantă, este la contactul Stratelor de Josani (Mureşan et al., idem, p. 10-11).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Gheorghiu (idem, p. 133) dă o listă cu moluşte (Sindesmya reflexa, Modiola navicula, Cardium ruthenicum, Mohrensternia inflata) şi foraminifere (Rotalia becarii, Anomalina rotunda, Textularia carinata etc).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Gheorghiu C., 1954, Studiul geologic al Văii Mureşului între Deva şi Dobra. AN, 27, 77-174.
Gherasi N., Mureşan M., Mureşan Georgeta, Kräutner H., Kräutner Florentina, Lupu M., Marinescu Fl., H. Savu, Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Lupu M., Kräutner H.G., Ţicleanu N., Boştinescu S., Bandrabur T., Kräutner Florentina, Horvath A.R., Nicolae I., 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 89b-Deva.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Mureşan M., Mureşan Georgeta, Krautner H., Krautner Florentina, Ţicleanu M., Stancu Josefina, Popescu A., Popescu G., , 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 89d-Hunedoara. Raport Fond Geologic I.G.R..