1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţegului.
3. Vârsta: Maastrichtian.
4. Sinonimie: “la formation de Densuş” (Antonescu et al., 1983, p. 72).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Densuş, jud. Hunedoara (v. harta geologică în Mărgărit et Mărgărit, 1967, fig. 1 la p. 474); (ii) Ciula, Sânpetru; Harta geologică 1:200.000, foaia 25-Deva, caroul d4.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Mărgărit et Mărgărit (1967, p. 472) descriu “conglomerate, gresii verzi şi, cu totul subordonat, tufuri şi tufite”. Formaţiunea conţine resturi de Dinosaurieni şi plante fosile menţionate de F. Nopcsa (Mamulea, 1953, p. 145). Culoarea rocilor este cenuşie, uneori violacee. Spre partea superioară a formaţiunii se găsesc câteva intercalaţii de tufuri, groase de 10-15 m, iar rocile sunt uneori silicifiate (Mamulea, 1953, p. 145).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Antonescu et al. (1983, p. 72).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul discordant cu depozitele de fliş senonian; limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Ciula (Antonescu et al., 1983, p. 72).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Floră de la vest de Densuş, descrisă de Baikovskaia, citată de Mărgărit et Mărgărit (1967, p. 473): Asplenium foersteri, Palmophyllum longirachis, Myrica primigenia, Protheophyllum decorum, Phyllites sp. La Sânpetru au fost descoperite resturi de Dinosaurieni şi de plante. Mamulea (1953, p. 145) menţionează resturi de Dinosaurieni în bolovănişuri roşii de la Ciula, constituite din blocuri rulate de gresii violacee, remaniate.
10. Mediul depoziţional: Continental, fluviatil-lacustru (după F. Nopcsa, citat de Mamulea, 1953, p. 145).
11. Corelări: Bazaţi pe asociaţia palinologică cu Pseudopapillopollis praesubhercynicus Antonescu et al. (1983, p. 75-76) corelează Formaţiunea de Densuş şi partea inferioară a Formaţiunii de Ciula cu “Orizontul piroclastic (Ma2)” din Depresiunea Rusca Montană al lui Dincă (1977, p. 134-156), precum şi cu depozitele detritice roşii care aflorează de-a lungul malului stâng al Mureşului între Vânţul de Jos şi Pâclişa, lângă Alba Iulia.
Literatura citată
Antonescu E., Lupu Denisa, Lupu M., 1983, Corrélation palynologique du Crétacé terminal du sud-est de Monts Metaliferi et des dépressions de Haţeg et de Rusca Montană. AN, 59, 71-77.
Gherasi Nicolae, Mureşan Mircea, Mureşan Georgeta, Krautner Hans, Krautner Florentina, Lupu Marcel, Stancu Josefina, Savu Haralambie, Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Dincă A., 1977, Geologia Bazinului Rusca Montană. Partea de vest. AN, 52, 99-173.
Mamulea A., 1953, Cercetări geologice în partea de vest a Basinului Haţeg (regiunea Sarmisegetuza-Răchitova). D. S. Inst. Geol., 37, 142-148.
Mărgărit G., Mărgărit Maria, 1967, Asupra prezenţei unor resturi de plante fosile în împrejurimile localităţii Demsuş (Bazinul Haţeg). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 12, 2,