1. Statutul numelui: formal
2.Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Basarabian inferior.
4. Sinonimie: “Gresiile si calcaro-gresiile oolitice de Criveşti “ (Grasu et al., 2002, p. 215).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Imprejurimile localităţii Criveşti, la NE de Paşcani, jud. Iaşi; (ii) Arealul dintre Valea Siretului şi Valea Bahluiului, jud. Iaşi; Harta geologică 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, caroul a4.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Pachet de circa 5,5 m grosime, situat la 40 m mai sus faţă de Oolitul de Hârlău. Stiva este constituită din gresii cu pseudoolite (67%), gresii calcaroase (20%), gresii litice (6%), nisipuri interstratificate (7%) (Ştefan, 1989, din Grasu et al., op. cit., p. 216). Aceste litologii apar ca strate decimetrice sau plăci de 5-7 cm grosime. Coloana litologică detaliată a Gresiei Oolitice de Criveşti este redată de (Grasu et al., idem, fig. 104 la p. 216).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Macarovici et Turculeţ (1956); (ii) Ştefan (op. cit.); Grasu et al. (idem, p. 215-217).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu Nisipurile de Sticlăria-Sîngeap. Limita superioară la contactul cu Nisipurile de Humosu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Gresia oolitică de Criveşti ocupă aceeaşi poziţie stratgrafică cu gresiile calcaroase de sub Nivelul Calcaro-Grezos de Brăteşti, dintre Valea Siretului şi Valea Moldovei (Ionesi, 1968).