1. Statutul numelui: formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Basarabian inferior.
4. Sinonimie: “Gresiile si calcaro-gresiile oolitice de Criveşti “ (Grasu et al., 2002, p. 215).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Imprejurimile localităţii Criveşti, la NE de Paşcani, jud. Iaşi; (ii) Arealul dintre Valea Siretului şi Valea Bahluiului, jud. Iaşi; Harta geologică 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, caroul a4 (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Pachet de circa 5,5 m grosime, situat la 40 m mai sus faţă de Oolitul de Hârlău. Stiva este constituită din gresii cu pseudoolite (67%), gresii calcaroase (20%), gresii litice (6%), nisipuri interstratificate (7%) (Ştefan, 1989, din Grasu et al., op. cit., p. 216). Aceste litologii apar ca strate decimetrice sau plăci de 5-7 cm grosime. Coloana litologică detaliată a Gresiei Oolitice de Criveşti este redată de (Grasu et al., op. cit., fig. 104 la p. 216).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Macarovici et Turculeţ (1956); (ii) Ştefan (op. cit.); Grasu et al. (op. cit., p. 215-217).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu Nisipurile de Sticlăria-Sîngeap. Limita superioară la contactul cu Nisipurile de Humosu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Gresia oolitică de Criveşti ocupă aceeaşi poziţie stratgrafică cu gresiile calcaroase de sub Nivelul Calcaro-Grezos de Brăteşti, dintre Valea Siretului şi Valea Moldovei (Ionesi, 1968).
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi Bica, 1968, Stratigrafia depozitelor neogene de platformă dintre Valea Siretului şi Valea Moldovei. Ed. Academiei, 391 p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Macarovici N., Turculeţ L., 1956, Geologia regiunii Ruginoasa - Hărmăneşti - Vaşcani - Costeşti. Analele şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 2, 1, 287-295.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Ştefan P., 1989, Geologia regiunii Dealu Mare - Hârlău şi perspectivele în resurse minerale utile. Teza. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, (non vid.).