1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii):(iii) Depresiunea Haţeg, Depresiunea Rusca Montană (Grabenul Bistrei), Bazinul Transilvaniei (zona Alba Iulia).
3. Vârsta: Maastrichtian superior (posibil şi Paleocen).
4. Sinonimie: “Faciesul fluvio-lacustru”(Laufer, 1925, p. 317); “conglomerate, gresii şi argile roşii” (Mărgărit et Mărgărit, 1967, p. 473); “Faciesul detritic roşu Maastrichtian mediu şi superior” (Antonescu, 1973, p. 149); “Orizontul detritic (Ma1)” (Dincă, 1977, p. 133); “la formation de Ciula” (Antonescu et al., 1983, p. 72); “Red Beds” (Grigorescu, 1987, p. 189); pro parte “Densuş-Ciula Formation” (Grigorescu, 1990, p. 21; Grigorescu et Anastasiu, 1990, p. 43); “Şard Formation” (Codrea et Dică, 2005, p. 20).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sud de localitatea Ciula Mică, jud. Hunedoara, la nord de Densuş [v. harta geologică în Mărgărit et Mărgărit,op. cit., fig. 1 la p. 474 (sub signatura Paleogen) şi harta geologică în Laufer, op. cit.]; (ii) Valea Pâclişa, lângă Alba Iulia; zona Vurpăr-Pâclişa (Antonescu, 1973, p. 162), Harta geologică 1:200,000, foaia 25-Deva, caroul d4 (Gherasi et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Antonescu et al. (op. cit., p.72 şi planşa 28) formaţiunea este constituită din depozite detritice roşii-violacee, cu Dinosaurieni. La sud de Ciula Mică formaţiunea conţine o intercalaţie cărbunoasă. Antonescu (op. cit., p. 149) descrie în zona Alba Iulia pietrişuri cu ciment roşu, nisipuri gălbui şi cenuşii, argile roşii, gresii polimictice grosiere, gălbui.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Antonescu et al. (op. cit., p. 72).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Densuş. Limita superioară este la contactul discordant cu depozite marine miocene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Antonescu et al. (op. cit., p. 73-74) descriu microflora prezentă la două nivele în aflorimentele de la Sînpetru (Valea Sibişel) şi Ciula (Valea Ciula, aflorimentul cu intercalaţii de argilă cărbunoasă în depozitele detritice roşii). Microflora abundentă este constituită din microspori, polen, ţesuturi vegetale şi rari megaspori. Resturi de Dinosaurieni; gasteropode.
10. Mediul depoziţional: Continental, fluvio-lacustru.
11. Corelări: Bazaţi pe asociaţia palinologică cu Pseudopapillopollis praesubhercynicus, Antonescu et al. (op. cit., p. 75-76) corelează Formaţiunea de Densuş şi partea inferioară a Formaţiunii de Ciula cu “Orizontul piroclastic (Ma2)” din Depresiunea Rusca Montană al lui Dincă (op. cit., p. 134-156), precum şi cu depozitele detritice roşii care aflorează de-a lungul malului stâng al Mureşului între Vânţul de Jos şi Pâclişa, lângă Alba Iulia.
Literatura citată
Antonescu E., 1973, Asociaţii palinologice caracteristice unor formaţiuni cretacice din Munţii Metaliferi. D.S. Inst. Geol., 59, 3, 115-166.
Antonescu E., Lupu Denisa, Lupu M., 1983, Corrélation palynologique du Crétacé terminal du sud-est de Monts Metaliferi et des dépressions de Haţeg et de Rusca Montană. AN, 59, 71-77.
Codrea V., Dică E.P., 2005, Upper Cretaceous-lowermost Miocene lithostratigraphic units exposed in Albe Iulia - Sebeş - Vinnţu de Jos area (SW Transylvanian basin). Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Geol., 50, 1-2, 19-26.
Dincă A., 1977, Geologia Bazinului Rusca Montană. Partea de vest. AN, 52, 99-173.
Gherasi N., Mureşan M., Mureşan Georgeta, Kräutner H., Kräutner Florentina, Lupu M., Marinescu Fl., H. Savu, Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Grigorescu D., 1987, Considerations on the age of the "Red Beds" continental formations in SW Transylvanian Depression. In: Petresci I. et al. (eds.), The Eocene from the Transylvanian Basin, Romania, 189-196.
Grigorescu D., 1990. Nonmarine formations connected with the Laramian tectogenesis (Post-Early Maastrichtian) formations in the Haţeg and Poiana Ruscă basins). In: Grigorescu D., Avram E., Pop Gr., Lupu M., Anastasiu N., Rădan S., (editori), 1990, Intl. Symposium, Project 245: Nonmarine Cretaceous Correlation and Project 262: Tethyan Cretaceous Correlation, Bucharest, Romania, 15-21 August 1990. Guide to Excursions A+B, 18-23.
Grigorescu D., Anastasiu N., 1990, Densuş-Ciula and Sînpetru formations (Late Maastrichtian-?Early Paleogene). In: Grigorescu D., Avram E., Pop Gr., Lupu M., Anastasiu N., Rădan S., (editori), 1990, Intl. Symposium, Project 245: Nonmarine Cretaceous Correlation and Project 262: Tethyan Cretaceous Correlation, Bucharest, Romania, 15-21 August 1990. Guide to Excursions A+B, 42-54.
Laufer F., 1925, Studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 10, 301-369.
Mărgărit G., Mărgărit Maria, 1967, Asupra prezenţei unor resturi de plante fosile în împrejurimile localităţii Demsuş (Bazinul Haţeg). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 12, 2, 471-476.