Formaţiunea de Braşov

1. Statutul numelui: Valid.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea de Braşov cuprinde trei membri: Conglomerate de Postăvaru, Gresii şi conglomerate oligomictice, Conglomerate şi breccii cu olistolite; (iii) Cuvertura posttectonică a Dacidelor Mediane.

3. Vârsta: Variază (Ion, 1982; Ion în Avram et al., 1996), Albian (inclusiv Vraconianul), Vraconian, Vraconian-Cenomanian mediu, Vraconian-partea inferioară a Cenomanianului superior (Cretacic mediu).      

4. Sinonimie: ”conglomerate de Bucegi“ (Oncescu, 1943); ”conglomerate de Bucegi şi gresiile micacee sau gresia de Podu Cheii“ (Macovei et Atanasiu, 1934); ”conglomerate de Bucegi şi orizontul grezos inferior (fără lentila calcaroasă-detritică de la Tohanul Vechi–Valea Hebus) (Jekelius, 1938); “complex de gresii” eocene din Muntele Runcu (Piatra Arsă) (Jekelius, 1938); conglomerate de Bucegi şi ”complexul cu depozite grezo-marnoase si conglomerate“ (fără lentila calcaroasă-detritică  de la Tohanul Vechi-Valea Hebus) (Negreanu Ghiaţă, 1961); “conglomerate de tip Bucegi şi orizontul grezos inferior“ (Săndulescu et J. Săndulescu, 1962); ”Conglomerate de Postăvaru şi orizontul grezos (Săndulescu et J. Săndulescu, 1963); ”Conglomerate de Postăvaru (conglomerate de tip Bucegi) şi orizontul grezos“ (Săndulescu, 1964); ”faciesul grezos conglomeratic, cu  două sublitofaciesuri a. conglomerate poligene, b. gresii argiloase şi calcaroase masive“(J. Săndulescu, 1965, 1967); ”conglomerate, gresii, brecii calcaroase, olistolite“ (Ileana Popescu, 1966); ”conglomerate polimictice (de Bucegi) şi complexul  detritic“ (Negreanu Manoliu, 1969); ”breccii şi megabrecii calcaroase, facies conglomeratic şi facies grezos“ (Patrulius, 1969); “formatiunea  grezo-conglomeratică cu două sublitofaciesuri, a. gresii şi conglomerate polimictice (= conglomeratele de Postăvaru) plus brecii calcaroase sudate, calcarenite, b. gresii şi conglomerate oligomictice“ (J. Săndulescu în J. Săndulescu et al., 1970; Ion, 1975); “brecii şi megabrecii calcaroase (cu olistolite de calcare titonice şi urgoniene), conglomerate, gresii masive“ (Patrulius et al., 1971, Harta geologică 1:50,000, foaia 110d-Moeciu); “brecii şi megabrecii, conglomerate,  gresii masive cu stratificaţie încrucişată“ (Dimitrescu et al., 1971, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 110c-Rucăr); ”faciesul grezos conglomeratic cu trei sublitofaciesuri, a. conglomerate cu brecii calcaroase, cu olistolite de calcare titonice şi urgoniene, b.conglomerate de Postăvaru, c. gresii“ (Săndulescu et al., 1972 pe Harta geologică 1:50,000 foaia 111a-Braşov); faciesul grezos conglomeratic ( Săndulescu et al.,1972 pe Harta geologică 1:50,000 foaia 94d-Codlea); ”Formaţiunea de Braşov (sau Gresiile şi conglomeratele de Braşov) cu două litofaciesuri  a. gresii şi  conglomerate polimictice de Postăvaru, b. gresii şi  conglomerate oligomictice“ (Ion, 1982).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ariile de referinţă      compozite sunt: (A) Muntele Postăvaru pentru Conglomeratele de Postăvaru şi  Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice. (B) Culoarul Dîmbovicioara, pentru litofaciesul ruditic predominant oligomictic şi cu olistolite de calcare şi şisturi cristaline al Conglomeratelor şi Breciilor cu Olistolite. (C) Masivului Piatra Craiului, pentru litofaciesul calcaros al Conglomeratelor şi Breciilor cu Olistolite şi cel conglomeratic oligomictic fără olistolite (v. Ileana Popescu, 1966); (ii) Conglomeratele de Postăvaru ocupă versantul de est şi nord al Măgurii Codlea, jumătatea de nord a M. Postăvarul până la est de V. Timiş. Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice sunt prezente la sud de primele, în regiunea Zărneşti-Tohanul Vechi-Vulcan, jumătatea de sud a M. Postăvarul până dincolo de V. Timiş, versantul de nord şi vest al M. Runcu şi versantul nord-estic al Masivului Bucegi (bazinul V. Glăjăriei); Depresiunea Rucăr şi regiunea Podu Dâmboviţei-Dealul Sasului din partea axială- sudică a Culoarului Dîmbovicioarei. Harta geologică 1:50,000 foile 94d-Codlea, 110b-Zărneşti, 111a-Braşov. Patrulius (1969); Ion (1982, pl. LVI si LXI). Conglomeratele şi Breciile cu Olistolite sunt răspândite pe Masivul Piatra Craiului, regiunile de margine ale părţii de sud a Culoarului Dîmbovicioarei, iar de la M. Giuvala spre nord ocupă întreg Culoarul Dîmbovicioarei (v. hărţile Patrulius 1969,  Ileana Popescu (1966); Harta geologică 1:200,000, foaia 28-Braşov (Patrulius et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 94d-Codlea (Săndulescu et al., 1972), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971), 110c-Rucăr (Dumitrescu et al., 1971), 110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b), 111a-Braşov (Săndulescu et al., 1972c).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Ion (1982, p. 12-18): “La Formation de Braşov (ou les Gres et conglomerats de Braşov) renferme generalement le Vraconien-Cenomanien, mais avec des variations a la limite superieure, a savoir: …”; (ii) După acelaşi autor ”Dans la zone de sedimentation Braşov-Dîmbovicioara elle est representee par deux lithofacies lateraux, le lithofacies greseux-conglomeratique oligomictique et celui polymictique (de type Bucegi) qui contient parfois des olistolites a calcaires, micro- et mega- breches calcaires elles aussi parfois a olistolites de calcaires etc. Au secteur Sinca, a l’est dominent les gres calcaires et a l’ouest on passe au lithofacies calcarenitique de type “Quader“ comme dans les Monts Perşani”. Grosimea variază, de la aproximativ 100 m până la 1400 m.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ion (1982, p. 12-18); (ii) v. Sinonimie.

8. Limite: Formaţiunea de Braşov stă discordant (contact de discordanţă unghiulară) pe şisturi cristaline sau pe depozite sedimentare mesozoice pre-albiene sau pre-vraconiene. Limita superioară este: de continuitate de sedimentare (contact de tranziţie) atunci când este dată de contactul dintre Gresiile şi conglomeratele oligomictice cu Membru de Râşnov din baza Formaţiunii de Ţara Bârsei, sau de discontinuitate (contact de eroziune) atunci când este dată de contactul dintre Conglomeratele de Postăvaru şi termeni stratigrafici mai noi ai Formaţiunii de Ţara Bârsei.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Majoritatea datelor paleontologice (moluşte, brachiopode, echinide, foraminifere planctonice, alge calcaroase) provin din Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice, puţine din Conglomeratele şi Breciile cu Olistolite iar din Conglomeratele de Postăvaru se cunosc numai alge calcaroase.     

10. Mediul depoziţional: Depozite depuse pe un paleorelief postaustric (de natură morfologică şi structurală) pe care încep să se formeze, ca principale, trei domenii bazinale: Culoarul Vlădeni, Zărneşti-Râşnov-Timiş-V.Glăjăria, Culoarul Dîmbovicioara (cu paleorelief dat de grabene şi horsturi).

11. Corelări: Corelarea acestei formaţiuni cu alte unităţi litostratigrafice din Dacidele Mediane în J. Ion et Szasz (1994, fig. 2 emend. J. Ion în J.Ion et al., 1998, fig.1). De adăugat că se corelează şi cu Conglomeratele de Bârnadu (din M. Hăghimaş).                            

                                                                                                            Dr. Jana  Ion, 1999