1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Subunităţile Pietricica şi Valea Mare din Pânza Subcarpatică (Săndulescu et al., 1980).
3. Vârsta: Badenian (Moravian – debut de Wielician), Miocen mediu (Mărunţeanu, 1999).
4. Sinonimie: ”calcarele cu Lithothamnium” (partim) (Preda, 1917).
5. Localitatea tip (i); Raspândire geografică (ii); (i) “capătul de sud al Răchitaşului Mare (fundul văii Şoimului din bazinul Vizăuţului” (Athanasiu, 1913), între localităţile Dragoslavele la vest şi Câmpuri la est; (ii) Harta geologică 1:200,000, foile 13-Piatra Neamţ (Joja et al., 1968b; Mirăuţă, 1968), 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a) şi 29-Covasna (Dumitrescu et al., 1968; 1970b), Subcarpaţii Moldovei.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Descrierea originală: “Această gresie, foarte caracteristică pentru Sarmaticul din bazinul Şuşiţei şi al Putnei, are aspectul gresiei albe oligocene, de care se deosebeşte prin aceia că este calcaroasă şi străbătută de numeroase diaclaze după care se sfarmă în bucăţi”. Formaţiunea constă din alternanţe de gresii calcaroase, tufuri şi tufite dacitice, cu intercalaţii de marne cu globigeri
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Athanasiu (1913, p.XXI); (ii) Joja et al. (1968b), Dumitrescu et al. (1970a, 1970b).
8. Limite: Formaţiunea se dispune transgresiv şi discordant (discordanţă unghiulară) peste Formaţiunea de Câmpeni şi este acoperită de un nivel evaporitic, echivalent al Formatiunii cu Sare din Subcarpaţii Munteniei sau din Transilvania.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In decursul anilor, Gresiei de Răchitaşu i s-a atribuit vârsta sarmaţiană (Athanasiu, 1913), paleogenă (Mateescu,1930), eocenă (Paucă, 1938), tortoniană (Dumitrescu, 1952), langhian superioară (Săndulescu et al., 1995), moravian–wieliciana (Mărunţeanu, 1999). Conţinuturile fosilifere, identificate în această formaţiune, sunt alcătuite din: foraminifere (Săndulescu et al., 1995) aparţinând Zonelor Candorbulina suturalis/ Globorotalia bykovae şi Globoturborotalita druryi/Globigerinopsis grilli (Popescu, 1987) şi nannoplancton (Mărunţeanu, 1999) caracteristic pentru Zona Sphenolithus heteromorphus – NN5 şi pentru debutul Zonei Discoaster exilis – NN6
10. Mediul depoziţional: Marin, litoral la neritic.
11. Corelări: Gresia de Răchitaşu reprezintă echivalentul stratigrafic al “marnelor cu globigerine” (Gr. Popescu, 1951; Olteanu, 1951) din aria carpatică.
Dr.ing. Mariana Marunteanu, 1999
Literatura citată
Athanasiu S.C., 1913a, Cercetări geologice în regiunea carpatică şi subcarpatică din Moldova de Sud. AN, 4, XVII-XLVI.
Athanasiu S.C., 1913b, Cercetări geologice în bazinul Moldovei din Bucovina. AN, 4, XLVII-LXIV.
Dumitrescu I., 1952a, Studiul geologic al regunii dintre V. Oituz si V. Coza. AN, 24, 195 – 270.
Dumitrescu I., 1952b, Cercetări geologice în Vrancea de Nord. D. S. Inst. Geol., 36, 51-61.
Dumitrescu I., 1952c, Cercetări geologice asupra flişului din V. Oituzului. D. S. Inst. Geol., 36, 61-70.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Mirăuţă O., Săndulescu M., Ştefănescu M., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21- Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport Fond Geologic I.G.R.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Olteanu F., 1951, Observaţiuni asupra “Breciei sării” cu masive de sare din regiunea mio-pliocenă dintre R.Teleajen şi P.Bălăneasa (cu privire specială pentru regiunea Pietraru-Buzău, D. S. Inst. Geol., 32, 12-18, Bucureşti).
Paucă M., 1938, Position tectonique de l’Eocene dans la Chaines du collines pericarpatiques. C.R., 22, 41-46.
Popescu Gr., 1951, Observaţiuni asupra “breciei sării” şi a unor masive de sare din zona paleogenă-miocenă a jud. Prahova. D. S. Inst. Geol., 32, 3-12.
Preda D.M., 1917, Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a districtului Bacău. AN, 7, 428-574.
Săndulescu M., Micu M., Popescu B., 1980, La structure et la paléogeographie des formations miocènes des Subcarpathes Moldaves. A.G.C.P., Congr. IX, Tecton., 184-197, Kiew.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 5, 3-32.
Săndulescu M., Popescu G., Mărunţeanu Mariana, 1995a, Facies and stratigraphy of the Lower and Middle Miocene formations of the Slănic Syncline.RCMNS, Guide to Excursion, Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 6, 1-11.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p.