1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Molasei Roşii Inferioare din bazinul râului Bistriţa; (iii) Pânza Cutelor Marginale.
3. Vârsta: Miocen inferior (Aquitanian-Burdigalian).
4. Sinonimie: Orizontul Grezos (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964c, p. 140).
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Valea Almaşului, amonte de mănăstirea Almaşu, jud. Neamţ; (ii) Bazinul Văii Almaşului; Poiana, Bălţăteşti, jud. Neamţ.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Un pachet gros de 150-200 m, constituit din alternanţe de microconglomerate, gresii, gresii cu galeţi moi, argile grezoase, în plăci, de culoare verde. Stratele de gresii au 1-2 m grosime şi prezintă variate structuri: stratificaţie oblică, ripple marks simetrice, groovecasts, loadcasts, urme de paşi de păsări. Uneori stratele prezintă gradare care rezultă din tranziţia verticală de la gresie grosieră, în bază, către gresii fine şi apoi la argile grezoase, cu laminaţie paralelă şi desfacere în plăci. Culoarea verde a gresiilor se datoreşte matricei acestora, constituită din detritus fin de roci verzi şi cantităţii de până la 25% de litoclaste de şisturi verzi (şisturi cloritoase, cuarţite sericito-cloritoase). In alte localităţi decât la localitatea tip Gresia de Almaşu are grosimi mai reduse (20-30 m la Bălţăteşti). La Poiana Gresia de Almaşu conţine intercalaţii de gresii şi de argile grezoase de culoare roşietică.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mirăuţă et Mirăuţă (1964c, p. 140) şi Harta geologica a regiunii Almaş-Crăcăoani, scara 1:20,000 din aceeaşi lucrare; (ii) Săndulescu et al. (1989, p. 2).
8. Limite: Gresia de Almaşu stă peste Gresia de Condor de la partea superioară a Formaţiunii Salifere Inferioare (la Poiana si Bălţăteşti) şi peste Conglomeratele de Almaşu Inferioare (în Valea Almaşului şi Valea Cuejdiului) şi suportă Conglomeratele de Almaşu Superioare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Bazin de molasă cu adâncimi mici şi cu viteză mare de sedimentare (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964c, p. 144).
11. Corelări: Gresiile verzi din Molasa miocen inferioară sunt prezente în Moldova centrală în două zone: Târgu Neamţ-Almaşu-Oşlobeni şi Pietricica-Bacău (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964c, p. 143). Există posibilităţi de confuzie în paralelizări (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964c, p. 143).
Dr. Albert Baltres, 2002
Literatura citată
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964c, Faciesurile si tectonica molasei miocene din anticlinalul fals Almaşu (N Piatra Neamţ). D. S. Inst. Geol., 49, 2, 137-146.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.