1. Statutul numelui: Ieşit din uz. Denumire cu valoare istorică.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Cuvertura posttectogenetică a Pânzelor de Tarcău, Teleajen şi Macla.
3. Vârsta: Burdigalian inferior (Miocen inferior).
4. Sinonimie: Gipsurile Inferioare separate ca unitate litostratigrafică de sine stătătoare: (Mrazec et Popescu Voiteşti, 1914; Protescu, 1922; Voicu, 1953; Grujinschi, 1969; Lăzărescu et Grujinschi, 1969; Grujinschi et Iva, 1972; Mărunţeanu et Gheorghian, 1977; Săndulescu et al., 1995). Gipsurile Inferioare separate ca entitate litostratigrafică în baza Formaţiunii de Cornu (Macovei, 1916; Protescu et Murgeanu, 1927; Popescu Voiteşti, 1945; Olteanu, 1952; Popa, 1960; Iliescu et Cioflică, 1969). Denumirea de Orizontul sau Complexul Gipsurilor Inferioare este utilizată pentru întreaga succesiune a Formaţiunii de Cornu (Preda, 1925; Filipescu, 1950).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sinclinalul Slănic, jud.Prahova; (ii) Răspândire geografică identică cu cea a Formaţiunii de Cornu. Sunt reprezentate cartografic pe aceleaşi hărţi ca şi Formaţiunea de Cornu, fiind considerate parte integrantă a acesteia; (Harta geologică, 1:100,000, foaia Câmpina; Harta geologică, 1:200,000 foile 29-Covasna, carourile a1, a3, b4 (Dumitrescu et al., 1968; 1970b), 35-Târgovişte (Murgeanu et al., 1968; Patrulius et al., 1968), 36-Ploieşti (Motaş et al., 1967; Murgeanu et al., 1968b; Săndulescu et al., 1968); Harta geologică, 1:50,000, foile 128a-Câmpulung Muscel (Ştefănescu et al., 1983), 129a-Comarnic (Ştefănescu, 1976), 129d-Slănic Prahova (Ştefănescu et al., 1978).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Gipsurile Inferioare sunt constituite din alternanţe decimetrice sau metrice de gipsuri, cu intercalaţii centrimetrice de gresii şi brecii gipsifere. Mai rar, în partea superioară a succesiunii sunt prezente intercalaţii de şisturi argiloase negricioase, uneori bituminoase. Numărul bancurilor de gips variază lateral. Grosimea formaţiunii este cuprinsă între 0 şi 200 m. Sunt citate rare intercalaţii pelitice, resturi de foraminifere (Iorgulescu, 1953; Voicu, 1953) sau nannofosile ( Mărunţeanu în Săndulescu et al., 1996ms).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mrazec et Popescu Voiteşti (1914, p.541-542); succesiunea este figurată de Popescu et Rădan (1976 în Patrulius et al., 1976, p. 56, fig. 9).
8. Limite: Limita inferioară, cu Disodilele Superioare sau cu Breccia de Slon, este marcată de un contact orizontal; limita superioară, cu Formaţiunea de Cornu, este evidenţiată de un contact de tranziţie.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (ii) Foraminiferele citate de Iorgulescu (1953) şi Voicu (1953) acoperă intervalul de timp Oligocen inferior – Miocen inferior, nefiind semnificative în datarea formaţiunii. Rarele asociaţii de nannofosile, sărace în număr de specii şi indivizi, caracterizează Zona Discoaster druggii – NN2 (Martini, 1971), mai precis Subzona Helicosphaera Kamptneri – NN2b (Mărunţeanu 1992), corelabilă cu Burdigalianul inferior. În decursul anilor, Gipsurile Inferioare au fost atribuite: Mediteraneanului I (Mrazec et Popescu Voiteşti, 1914, Popescu Voiteşti, 1945; Aquitanianului (Macovei, 1916; Protescu, 1922; Preda, 1927); Burdigalianului inferior (Preda 1917; Murgeanu et al., 1960; Popa, 1960); Egerianului (Grujinschi et Iva, 1972); Egerianului superior (Murgeanu, 1941) şi Oligocenului superior (Filipescu, 1941).
10. Mediul depoziţional: “ bazin de sedimentare foarte puţin adânc, deseori având caracter lagunar prin izolarea lui mare, dar care avea legături cu domeniul marin, larg deschis” (Grujinschi, 1972).
11. Corelări: Gipsurile Inferioare pot fi corelate cu Formaţiunea cu Sare din Pânza de Tarcău şi din Unitatea Subcarpatică sau cu partea superioară a Formaţiunii de Vima şi parţial cu Formaţiunea de Chechiş, din Transilvania (Mărunţeanu et al., 1998).
Autori: Dr.ing. Mariana Mărunţeanu, Geolog Ioan Petcu
Literatura citată
Dumitrescu Ion, Săndulescu Mircea, Bandrabur Toderiţă, Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Filipescu M.G., 1941, Études géologiques dans la région comprise entre la vallée du Teleaj en et du valles du Slănic-Bâsca Mare (Buzău). C.R.IGR., 23, 78-101.
Filipescu M.G., 1950, Vârsta complexului gipsurilor inferioare din Subcarpaţi. Natura, 2, 6, 27-33 (non vid).
Grujinschi C., 1969, Date noi asupra depozitelor situate între rocile oligocene şi conglomeratele de tip Brebu, din zona terminaţiei nord-estice a sinclinalului Slănic. Bul. IPGG, 17, 1, 131-138.
Grujinschi C., 1972, Studiul complexului Gresiei de Tarcău. Rezumatul Tezei de doctorat. Univ. Bucureşti, 47 p., Bucureşti.
Grujinschi C., Iva Mariana, 1972, Vederi noi în privinţa stratelor de Cornu. D. S. Inst. Geol., 58, 4, 187-208.
Iliescu Violeta., Cioflică Geanina, 1969, Contribuţii palinologice la reconstituirea vegetaţiei de la limita Oligocen-Miocen. D. S. Inst. Geol., 54, 2, 5-10.
Iorgulescu T., 1953, Contribuţii la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de est (Prahova şi Buzău). AN, 26, 5-222.
Iorgulescu T., 1953, Notă preliminară asupra rezultatelor micropaleontologice obţinute în profilele normale urmărite în Jud. Prahova, Dâmboviţa, Argeş şi Vâlcea. D. S. Inst. Geol., 37, 93-106.
Lăzărescu V., Grujinschi C., 1969, Sur les subdivisions stratigraphiques de la molasse miocène de Transilvanie et de Munténie (Roumanie). B.S.G.R., 11, 121-135.
Macovei G., 1916, Asupra vârstei formaţiunii salifere subcarpatice. D. S. Inst. Geol., 5, 33-54.
Martini E., 1971, Standard Tertiary and Quaternary calcareous nannoplankton zonation. In: Farinacci A. (Ed.), Proceed. Ses. Plankt. Conf., Roma. Technoscienza, 2, 739-785.
Mărunţeanu Mariana, 1992, Distribution of the Miocene calcareous nannofossils in th Intra- and Extra-Carpathians area of Romania. Knihovn. ZPN, 14b, 5, 2, 247-261, Hodonin.
Mărunţeanu Mariana, Gheorghian M., 1977, Contribiţii la cunoaşterea depozitelor miocene de la Cornu-Breaza (Prahova). D. S. Inst. Geol., 63, 4, 135-153.
Mărunţeanu Mariana, Popescu G., Papaianopol I., Olteanu R., Macaleţ Rodica, Petcu I., Pestrea Simona, 1998, Studii pentru scara biostratigrafică standard a Neogenului - Depresiunea Transilvaniei. Raport Fond Geologic I.G.R.
Motaş Ionel, Bandrabur Toderiţă, Ghenea Connstantin, Săndulescu Mircea, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Mrazec L., Popescu-Voiteşti I., 1914, Contribuţii la cunoaşterea pânzelor flişului Carpatic în România. AN, 5, 528-559.
Murgeanu G., 1941, Sur l’âge de schistes ménilitiques des gypses inférièurs de la Mountenie Occidentale. C.R., 25, 13-47.
Murgeanu G., Saulea Emilia, Popescu G., Motaş I., 1960, Stadiul actual a problemelor de stratigrafie a Terţiarului din R.P.Română. S.C.A., 5, 2, 219-250.
Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.
Murgeanu G., Motaş I., Bandrabur T., Săndulescu M., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Olteanu F., 1952, Structura geologică a regiunii Ursei-Câmpina. D. S. Inst. Geol., 36, 125-139.
Patrulius D., Ghenea C., Ghenea Ana, Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Târgovişte. Notă explicativă, 59 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport Fond Geologic I.G.R., 76 p.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.
Popa Elena, 1960, Asupra prezenţei unor gresii glauconitice cu Pecteni în Stratele de Cornu din Valea Mare (NE de Schiuleşti). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 5, 325-343.
Popescu-Voiteşti I., 1945, L’âge des gypses inférieurs. C.R., 7, 262-264.
Preda D.M., 1917, Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a districtului Bacău. AN, 7, 428-574.
Preda D.M, 1925, Geologia şi tectonica părţii de răsărit a jud. Prahova. AN, 10, 1-62.
Preda D.M., 1927, Géologie de la vallée du Teleajen dans la région des collines subcarpatiques. Ass.pour l’Avanç. Géol. Carpates. Guide des éxcursions. Bucuresti.
Protescu O., 1922, Contribuţiuni la studiul faunei de foraminifere terţiare din România. AN, 9, 221-372.
Protescu O., Murgeanu G., 1927, Geologia văii Prahova. Ass. pour l’Avanç. Géol. Carpates. Guide des éxcursions. Bucureşti.
Săndulescu M., Ghenea I., Motaş I., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României sc. 1:200.000, foaia 36-Ploieşti. Text explicativ, 43 p.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 5, 3-32.
Săndulescu M., Popescu G., Mărunţeanu Mariana, 1995a, Facies and stratigraphy of the Lower and Middle Miocene formations of the Slănic Syncline.RCMNS, Guide to Excursion, Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 6, 1-11.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p
Ştefănescu M., 1976, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 129a-Comarnic.
Ştefănescu M., Rădan S., Micu M., Mărunţeanu Mariana, Ştefănescu Marina, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 129b-Slănic (Prahova).
Ştefănescu M., Ghenea C., Dimitrescu R., Mihăilescu N., Dinică I., Gheuca I., Mărunţeanu Mariana, Ghenea Ana, Ştefănescu Marina, Andreescu I., Mihăilă N., 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 128a-Cîmpulung-Muscel. Voicu G., 1953, Studiul micropaleontologic al stratelor de Cornu de pe flancul sudic al Cuvetei Slănic, între V. Prahovei şi V. Vărbilău. AN., 26, 223-264.