1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii):(iii) Domeniul Danubian Extern (Unitatea de Parâng, nordul Munţilor Vîlcan).
3. Vârsta: Rheto-Liasic.
4. Sinonimie: “Formaţiunea de Paroşeni” (Solomon et al., 1976, p. 207); “Paroşeni Formation” (Stănoiu et Visarion, 1983, p. 67).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Căprişoara, la Paroşeni, jud. Hunedoara (v. harta geologică în Solomon et al., op. cit.); (ii) Bandă continuă între Paroşeni şi Iscroni; Harta geologică 1:200,000, foile 26-Orăştie, caroul d1 (Savu et al., 1968) şi 33-Tg. Jiu, caroul a1 (Bercia et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 106c-Lupeni (Berza et al., 1986), 124a-Cîmpu lui Neag (Stan et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Solomon et al. (op. cit., p. 207-208) Formaţiunea de Paroşeni conţine “următoarea succesiune de sedimente slab metamorfozate: în bază filite cuarţitice grosiere şi filite argiloase negre, la partea mediană filite argiloase cărbunoase negre în care apar intercalate nivele de filite cuarţitice sericitoase albe, cu un luciu sidefos, filite cuarţitice sericito-cloritoase verzui, lentile de carbonatite silicioase (valea Căprişoara) şi filite cloritoase verzui, străbătute de corpuri cu roci gabbroide-ofiolitice (creasta Merişoare). La partea superioară a formaţiunii se întâlnesc filite argiloase negre cu pelicule de antracit, filite cuarţitice negre şi nivele cu grosimi metrice de calcare cenuşii rubanate asociate cu filite calcaroase”. Grosimea formaţiunii este de circa 600 m. Stănoiu et Visarion (op. cit., p. 67) consideră Formaţiunea de Paroşeni parte a Formaţiunii de Mehedinţi de vârstă Turonian mediu şi consideră calcarele fosilifere cu corali ca olistolite înglobate într-o olistostromă metamorfozată de vârstă turoniană.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Solomon (1964-1968, citat de Solomon et al., op. cit, p. 207-210).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu şisturile cuarţitice grafitoase ale Seriei de Tulişa, carbonifere.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Macrofaună: corali coloniali şi solitari; fragmente de gasteropode, echinide, brahiopode. Coralii identificaţi sunt comparabili cu: Thamnasteria, Phacelostylophyllum, Cyatocoenia, genuri cunoscute din Rhaetianul din Polonia. Conţinutul palinologic cuprinde: polen de tip Ginkgocycadophylus şi spori (Cyathidites, Gleicheniidites sau Toroisporis, Dictyophyllidites) (Solomon et al., op. cit., p. 208).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Stănoiu et Visarion (op. cit., p. 67) consideră Formaţiunea de Paroşeni ca parte a Formaţiunii de Mehedinţi.
Literatura citată
Bercia Iosif, Marinescu Florian, Mutihac Vasile, Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Bercia I., Marinescu F., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Iosefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu. Notă explicativă, 57 p.
Berza T., Seghedi Antoneta, Pop G., Szasz L., Hârtopanu I., Săbău G., Moisescu V., Popescu G., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106c-Lupeni.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.
Solomon I., Visarion Adina, Iordan Matgdalena, 1976, Consideraţii asupra formaţiunilor cristalofiliene şi anchimetamorfice din Munţii Vîlcan şi Munţii Retezat (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 62, 5, 195-217.
Stan N., Stănoiu I., Năstăseanu S., Moisescu V., Seghedi A., Pop G., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag.
Stănoiu I., Visarion Adina, 1983, Metamorphosed Paleozoic formations of the Mehedinţi-Retezat Unit. AN, 59, 63-70.